148
preţioase ediţii critice din opera unor lingvişti bănăţeni, iar cel de al doilea, manifestat în ultimul
deceniu, a dus la inaugurarea unor mari proiecte, între care sunt de amintit acum
Enciclopedia
Banatului
şi
Bibliotheca banatica
. Asumarea acestora nu a însemnat însă ignorarea comandamentelor
naţionale, astfel că cercetătorii noştri s-au alăturat şi unor proiecte de asemenea anvergură:
Dicţionarul general al literaturii române
şi
Dicţionarul etimologic al limbii române.
* * *
Structura ştiinţifică a instituţiei a suferit
modificări, în sensul diversificării profesionale a
grupurilor de cercetători.
Dacă, între 1963 şi 1976, aceştia au fost
antrenaţi exclusiv în cercetări de natură
lingvistică
,
după integrarea în Centrul de Ştiinţe Sociale s-a
produs o separare a preocupărilor de lingvistică
propriu-zisă şi a celor din domeniul
stilisticii
. Acestor
direcţii filologice li s-au adăugat preexistentele
domenii ale centrului:
istorie
,
sociologie
,
filosofie
şi
psihologie
.
După 1990, cercetările s-au prelungit în
direcţiile amintite, cu precizarea că unele dintre
ele (sociologia, filosofia, psihologia) s-au „stins”
din cauze naturale, astfel au rămas active numai
trei departamente:
istorie literară
(71/2 posturi),
lingvistică
(1 post) şi
istorie
(2 posturi întregi şi 2
jumătăţi de post), care există şi astăzi în structura
institutului.
Dintre cercetătorii actuali, 10 sunt doctori în
domeniul lor de activitate şi 3 sunt doctoranzi.
De-a lungul timpului, institutul a editat mai
multe publicaţii ştiinţifice proprii.
Astfel, între 1986 şi 1990, a apărut în
Tipografia Universităţii, la început anual, apoi
semestrial, „Caietul Cercului de studii”, iar din 2010 apare semestrial, în Editura Academiei
Române, „Revista de studii banatice”. Lor li se adaugă revista
www.culturasicomunicare.ro,cu un
profil mai larg.
* * *
Grupului iniţial restrâns (
Olimpia
Ternovici, Sergiu Drincu, Marcu Mihail
Deleanu, Maria-Luiza Purdela, Crişu Dascălu
şi Doina Bogdan
) i s-au adăugat ulterior forţe
noi, recrutate exclusiv dintre absolvenţii
Facultăţii de Filologie din Timişoara, astfel
că, în mai puţin de un deceniu, numărul
cercetătorilor a ajuns la 15.
Sub conducerea atât de competentă,
dar şi exigentă a profesorului
G.
Ivănescu
,
tinerii cercetători au deprins disciplina
muncii ştiinţifice, de care cei mai mulţi dintre
ei s-au pasionat pentru tot restul vieţii. Este
elocvent faptul că şi cei care, dintr-un motiv
Acad. Marius Sala




