126
comandat, utilizat timp îndelungat pentru obţinerea tensiunii continue direct din cea a reţelei de
50 Hz, primul constituind obiectul tezei de doctorat „
Contribuţii la reglarea vitezei maşinii de inducţie
utilizând contactul alunecător metalo-lichid
” elaborată de conf. ing. Toma Dordea, sub conducerea
acad. Cornel Micloşi.
În special după 1970 când s-a luat hotărârea ca unităţile de cercetare ale Academiei
Române să fie trecute la unităţi de producţie materială, activitatea ştiinţifică s-a concentrat în
cadrul Politehnicii, dar legătura cu Baza Academiei s-a menţinut. În acest interval de timp s-au
efectuat lucrări privind acţionările electrice în care procesele tranzitorii nu pot fi evitate, ceea ce
a necesitat studierea lor atât din punct de vedere al controlului şi comenzii, cât şi din punct de
vedere energetic.
S-a abordat problema teoriei celor două axe care, sub forma clasică, se aplică numai
maşinilor trifazate simetrice. În urma cercetărilor efectuate s-a extins teoria şi la maşinile cu un
număr de faze oarecare (cum este de altfel cazul rotoarelor în colivie ale maşinilor de inducţie şi
înfăşurările de amortizare ale maşinilor sincrone) şi nesimetrice, realizându-se un pas important în
această teorie. Lucrarea sintetică
„Beitrag zur Zweiachsentheorie der Elektrischen Maschinen
” a fost
publicată în A.f.E. 69 (1966) şi constituie o bază solidă în utilizarea teoriei respective.
Tot pentru mărirea preciziei în studierea funcţionării maşinilor electrice în scheme de acţio-
nare a fost necesară cunoaşterea şi mai ales stăpânirea efectului pelicular din înfăşurările în bare ale
maşinilor electrice, ceea ce s-a reuşit, rezultatele fiind publicate în lucrarea
„Ersatzläuferimpedanz
einer Induktionsmaschine mit vielfachen Käfig und in den selben Nuten untergebrachten Stäben
” din
Rev. Roum. 29 (1984). S-au deschis prin aceasta posibilităţi de abordare a problemei calculului
optimal al maşinilor electrice de o mare importanţă teoretică şi practică precum şi de realizare a
unor maşini electrice cu pierderi mai mici.
O problemă deosebit de importantă pentru acţionările electrice, mai ales a vehiculelor de
mare viteză, este cea a maşinilor electrice liniare, în direcţia cărora au fost orientate şi realizate trei
teze de doctorat, cu angrenarea mai multor catedre (Maşini Electrice, Electrotehnică, Automatizări,
Mecanică, Rezistenţa Materialelor, Material Rulant) şi a Institutului de Cercetări şi Proiectări de la
Electroputere Craiova. Sub conducerea Prof. Ion Boldea s-a construit un vehicul cu sustentaţie
magnetică, propulsat de motoare liniare sincrone şi o cale de rulare cu o lungime de 150 metri pe
terenul Politehnicii, asupra căruia au fost efectuate măsurători.
Vehicul cu sustentație magnetică.




