86 / 414
86
Făclia aprinsă de marele nostru dascăl, om de ştiinţă, inginer şi patriot, este preluată
imediat de colaboratorii săi de la UCM Reşiţa – Catedra de Maşini Hidraulice, I. P. Timişoara şi
Secţia de Cavitaţie.
După anul 1960 se comandă Uzinelor din Reşiţa, proiectarea şi fabricarea a 24 de
hidroagregate cu turbine Kaplan, însumând o putere totală de 240 MW, destinată echipării salbei
de hidrocentrale de pe Valea Bistriţei, în aval de Bicaz. Aşadar, în perioada anilor 1961-1966, se
proiectează, realizează şi se pun în funcţiune toate aceste grupuri.
Modelele turbinelor Kaplan de pe valea Bistriţei au fost toate încercate în Laboratorul de
Maşini hidraulice al I. P. Timişoara, o parte dintre ele fiind şi proiectate de membrii Catedrei de
Maşini hidraulice, sub conducerea prof. Ioan Anton, şeful catedrei. Realizarea şi punerea în operă a
acestor grupuri de către specialiştii de la Reşiţa, de cadrele didactice şi cercetătorii de la Catedra de
Maşini Hidraulice, I. P.T. şi Secţia de Cavitaţie s-au creat premizele trecerii de la o etapă superioară
de valorificare a potenţialului creator şi de execuţie a turbinelor şi hidrogeneratoarelor la Reşiţa.
Astfel sunt proiectate şi realizate la UCM Reşiţa șase hidroagregate pentru CHE de pe Argeş aval,
care sunt date în funcţiune în perioada 1966-1969.
Adevăratul salt în construcţia turbinelor hidraulice, generatoarelor şi echipamentelor
hidromecanice şi electrice are loc atunci când se hotărăşte realizarea SHEN Porţile de Fier I, în
colaborare cu Iugoslavia.
Trei din cele șase grupuri de turbo-hidrogeneratoare din Centrala Română sunt executate
pe bază de licenţă la UCMR şi în colaborare cu un număr mare de uzine din ţară.
Realizarea celor trei hidrogeneratoare cu turbine Kaplan de 178 MW fiecare şi cu diametrul
rotoric de 9,5 m este marea şansă a uzinelor din Reşiţa. Aceste turbine erau, în perioada dării lor
în funcţiune (1970-1971), cele mai mari de tipul Kaplan din lume.
Pentru Reşiţa realizarea şi punerea acestor trei grupuri în funcţiune a constituit examenul
de doctorat. Este suficient să se menţioneze că aceste grupuri funcţionează şi astăzi (în anul 1999)
2
,
în condiţii optime, atât energetic, cât şi cavitaţional.
Pentru a alege soluţia optimă a turbinei industriale de tip Kaplan şi pentru a sprijini
beneficiarul în exploatarea lor la parametri nominali şi la un înalt grad de automatizare, în
Laboratorul de Maşini hidraulice, de la I. P. Timişoara au fost încercate mai multe modele, inclusiv
rotorul original, furnizat de LMZ.
În acest scop s-a proiectat, realizat şi pus în operă standul mare de turbine cu diametrul
maxim al rotorului model de 460 mm. Standul a fost realizat cu sprijinul financiar al Academiei şi
amplasat pe platforma Catedrei de Maşini Hidraulice.
Multiple au fost contribuţiile membrilor Secţiei de Cavitaţie şi a cadrelor didactice de la
Catedra de Maşini Hidraulice, Institutul Politehnic din Timişoara. La durarea peste veacuri a acestui
monument al ştiinţei şi tehnicii din România, prof. dr. ing. Ioan Anton, membru corespondent al
Academiei a fost, pe toată perioada lucrărilor de execuţie, vicepreşedintele Consiliului Ştiinţific
SHEN Porţile de Fier I. Preşedintele acestui consiliu a fost academicianul Remus Răduleţ,
personalitate marcantă a Electroputerii şi Energeticii româneşti şi mondiale, distins absolvent şi
profesor al Şcolii Politehnica din Timişoara. Prof. I. Anton şi-a adus aportul şi în calitatea sa de
membru al Comisiei de recepţie de la SHEN Porţile de Fier I.
Timp de peste 40 de ani, printr-o grandioasă desfăşurare de forţe constructive, cu mijloace
la început mai simple, apoi cu un arsenal tehnic mereu mai perfecţionat, România a construit
hidrocentrale. Mărturie stau cele peste 75 de hidrocentrale în funcţiune, cu o putere instalată de
peste 6000 MW, pentru care Institutul de Proiectări pentru Echipamente Energetice din Reşiţa şi
Filiala sa din Timişoara, înfiinţate la 1.01.1966, elaborează proiectele, experimentează modelele,
iar UCM Reşiţa îi revine partea de execuţie. Activitatea puternicului şi inimosului colectiv de
proiectare şi cercetare de la Reşiţa, format în totalitate din absolvenţi de la Timişoara, este
susţinută de Catedra de Maşini Hidraulice, cât şi de Secţia de Cavitaţie prin cercetări teoretice,
cât şi experimentale efectuate pe modele de turbine. Activitate, care după anul 1973, an în care
se dă în exploatare Laboratorul de turbine de la Reşiţa, dotat cu un modern stand, se reduce la
2
Anul redactării documentului inițial de către acad. I. Anton