82
rotorice, poziţia optimă a muchiei paletei de la intrare, din punct de vedere al cavitaţiei. Pentru
prima dată în literatură se demonstrează, pe modele de pompe, că numărul mic de palete rotorice
asigură curbe caracteristice de cavitaţie optime. Au trecut mai bine de zece ani până când, prin
cercetări experimentale, în laboratoarele din Europa şi S.U.A. să se găsească acelaşi rezultat.
O parte din aceste rezultate obţinute de noi sunt prezentate la „Les Journées de l’Hydraulique
(Aix-en-Provence), Turbines et Pompes Hydrauliques (1958)”, în lucrarea „
Contributions aux
recherches sur la cavitation dans les machines hydauliques
”
(A. N. Bărglăzan şi I. M. Anton).
Sinteza cercetărilor intreprinse, precum şi a rezultatelor obţinute, sunt prezentate în
teza de doctorat, cu titlul „
Curbe caracteristice de cavitaţie, teoretice şi experimentale, la pompele
centrifuge cu turaţie specifică joasă
”, teză susţinută la I. P. Timişoara, în anul 1961, de I. M. Anton,
sub conducerea prof. dr. ing. Aurel Bărglăzan, membru corespondent al Academiei.
Principalele rezultate obţinute la pompe au fost extinse şi la turbinele Kaplan şi Francis,
unele fiind publicate în lucrările următoare: „
Curbe caracteristice de cavitaţie la maşinile hidraulice
(Turbine şi pompe)
”, I. Anton, Conf. Maş. Hidr. Timişoara
,
1964, vol. I şi „
Definirea fazelor
caracteristice de cavitaţie în funcţionarea turbinelor axiale
”
(I. Anton, I. Preda şi A. Anghel).
Prof. I. Preda dezvoltă mult aceste investigaţii, iar principalele rezultate sunt inserate în
teza sa de doctorat, „
Contribuţii la definirea şi determinarea caracteristicilor cavitaţionale la turbinele
Kaplan
”, I. P. Timişoara 1972 (Cond. I. Anton).
Pe aceeaşi linie sunt efectuate ample cercetări cavitaţionale şi asupra pompelor axiale.
Principalele rezultate se regăsesc în teza de doctorat „
Studiul zonelor secundare de cavitaţie din
turbopompe
”, (F. Gyulai), I. P. Timişoara, 1972 (Cond. I. Anton).
Multiple elemente de optimizare, atât sub aspect energetic, cât şi cavitaţional, la
turbinele Kaplan şi bulb, conţine lucrarea „
Influenţa parametrilor geometrici şi cinematici asupra
caracteristicilor energetice şi cavitaţionale ale turbinelor axiale
”, „St. Cerc. Mec. Apl.”, Tom 30, nr. 3
şi 4, 1971, (I. Anton).
În domeniul turbomaşinilor de mare interes a fost lucrarea „
Contributions à l’étude des
machines hydrauliques radiales reversibles
”, IAHTR, Roma, 1972 (I. Anton).
Contribuţiile celor două colective de la Academie şi de la Catedra de Maşini Hidraulice,
I.P. Timişoara sunt mai numeroase, dar nu este cazul prezentării lor, in extenso, în această lucrare,
care are un pronunţat caracter istoric şi mai puţin ştiinţific.
Hidrodinamica şi cavitaţia la profile şi reţele de profile
Profilele aero-hidrodinamice, dispuse în reţea, constituie elementele de bază în construcţia
paletelor rotorice, directoare şi statornice ale maşinilor hidraulice – turbine, pompe, maşini
reversibile şi turbotransmisii. De caracteristicile lor energetice şi cavitaţionale depinde comportarea
în funcţiune a maşinilor hidraulice.
Este principalul motiv care l-a determinat pe prof. dr. ing. A. Bărglăzan, membru
corespondent al Academiei, ca să orienteze activitatea Secţiei de Cavitaţie şi a Catedrei de Maşini
hidraulice spre această problematică. Schiţează programul de lucru în lucrările „
Contribuţii la
determinarea condiţiilor constructive ale profilelor anticavitaţionale
”, (A. Bărglăzan), „Şt. Cercet.
Tehn. Timişoara” V, 1-2, 1958 şi „
O nouă metodă de determinare a caracteristicilor hidrodinamice şi
cavitaţionale ale reţelelor de profile subţiri
”
(A. Bărglăzan şi O. Popa), „Şt. Cercet. Tehn. Timişoara”,
V, 1-2, 1958.
Pe această direcţie sunt elaborate şi publicate mai multe lucrări dintre care poate fi
menţionată în mod deosebit „
Determination of sensitivity to cavitation of a cascade of hydrofoil
în Problems of Fluid - Flow - Machines Jubile
”, Ed. Comemorating 40 years of scientific activity
of Prof. Robert Szewalski, 1968 (I. Anton şi O. Popa). În această lucrare se prezintă un model
matematic şi ometodă de calcul, originale, pentru determinarea curbelor de sensibilitate la cavitaţie,
la profilele singulare şi la reţelele de profile. Rezultatele obţinute pe această cale concordă foarte
bine cu cele experimentale obţinute de prof. emerit F. Numachi şi colectivul său de la Institute of
High. Speed. Mecanic. Tohoku University Sendai din Japonia. Alături de multiple alte rezultate
originale, modelul matematic şi metoda de calcul a curbelor de sensibilitate la cavitaţie, sunt




