205 / 414
205
Samuil Klain,
Propovedanie sau învăţături la îngropăciunea oamenilor morţi
, Blaj, 1784; Radu
Tempea,
Gramatica românească
, Sibiu, 1797; I. Molnar,
Retorica adecă învăţătura şi întocmirea
frumoasei cuvântări
, Buda, 1798; Petru Maior,
Istoria pentru începutul românilor în Dacia
, Buda,
1812; Dimitrie Ţichindeal,
Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralice învăţături
, Buda, 1814;
Pavel Vasici-Ungureanul,
Antropologia sau scurta cunoştinţă despre om şi despre însuşirile sale
, Buda,
1830; Constantin Loga,
Viaţa Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru buna creştere şi
îndreptare a pruncilor întocmită
, Buda, 1831.
În urma constituirii acestui fond de carte de patrimoniu, un angajat se specializează pe
cartea veche, reprezentând biblioteca la diverse manifestări desfăşurate sub genericul
Cartea de
patrimoniu, sursă inepuizabilă de informaţii
, 1983, Târgovişte,
Valori bibliofile din patrimoniul
cultural naţional
(cercetare şi valorificare), 1984, Târgu-Mureş,
Valori bibliofile din patrimoniul
cultural naţional
(cercetare şi valorificare), precum şi la alte manifestări ştiinţifice de acest fel,
locale şi naţionale.
În general, eforturile bibliotecii în domeniul bibliografic au fost canalizate în direcţia punerii
în valoare a conţinutului colecţiilor sale în funcţie de tematica departamentelor de cercetare ştiinţifică.
Mai evidenţiem faptul că, în acest
interval, s-a definitivat structura organiza-
torică a bibliotecii, susţinută de patru mari
compartimente: 1. Completarea şi orga-
nizarea patrimonială a colecţiilor, sursele
fiind cumpărarea, donaţia şi schimbul; 2.
Sistematizarea colecţiilor: munca informaţi-
onal-bibliografică; 3. Servirea utilizatorilor
la sală şi prin împrumuturi; 4. Conservarea şi
gestionarea fondurilor.
Anul 1990 reprezintă un alt an-bornă
pentru bibliotecă. Printre primele legi decretate
de Consiliul Frontului Salvării Naţionale a fost
Legea nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind orga-
nizarea şi funcţionarea Academiei Române, în
conţinutul căreia, la articolul 10, se specifică:
„Academia Română are filiale în principalele
centre ştiinţifice şi culturale ale ţării stabilite
de adunarea generală”. În virtutea acestui
decret-lege, Baza de Cercetări Ştiinţifice din
Timişoara se transformă în Filiala Academiei
Române. În urma acestor transformări, biblio-
teca bazei devine Biblioteca Filialei Timişoara
a Academiei Române.
Deşi după evenimentele din decem-
brie, aşteptările au fost mari, perioada ce a
urmat (1990-2015), nu a fost deloc benefică,
chiar neprietenoasă, dacă ne raportăm la
neajunsurile financiare, de spaţii, personal,
informatizare, cu excepţia sfârşitului de an
2015, când am primit din partea Academiei
Române 108.500 lei pentru realizarea proiectului de demarare a lucrărilor de reparaţii capitale şi
de reabilitare a bibliotecii.
Cu toate acestea, sunt câteva aspecte de reţinut din istoria recentă a acestei instituţii. S-a
continuat popularea la raftul liber, astfel că, în 1997, erau expuse la vederea utilizatorilor, 2590
de cărţi şi 1299 de fascicole de periodice din profilul istoria şi filozofia ştiinţei. S-a insistat, în
continuare, şi asupra schimbului internaţional, dar mai lent: în 1996, biblioteca mai avea 122 de
parteneri, ei reducându-se, în 1997, la 47, din 21 de ţări. Începând cu 2005, această preocupare
O sursă inepuizabilă de documentație științifică:
Analele Academiei Române, începând cu anul 1948.