202 / 414
202
ruse, în persoana doamnei Marika Bär, în 1960, şi un tălmaci, la fel de specializat, care traducea în
limba rusă enorm de multe cărţi ştiinţifice şi tehnice apărute în literatura occidentală (chiar fără
drept legal, ajungându-se, la un moment dat, la un proces la Haga). Bibliografia în limba rusă era
folosită apoi de colectivul de cercetare din cadrul bazei.
Preocupările bibliotecii din acest interval ţinteau în alte câteva direcţii. În primul rând,
se urmărea sporirea colecţiilor. Dacă în 1957, intrările la unele cărţi din domeniile astronomiei,
chimiei, biologiei, botanicii, filologiei, tehnic, agricol, medical şi lingvistic numărau 3993 de unităţi
de bibliotecă, zece ani mai târziu, în primul semestru al anului 1967, cifra s-a ridicat la 5020, cu
un plus al intrărilor de 1027 de unităţi. Concomitent, s-a acţionat pentru satisfacerea continuă a
utilizatorilor, astfel că, încă din anii ’60, s-a trecut la constituirea bibliotecilor de secţii pe domenii,
acestea ajungând, în 1969, la opt, iar în 1997 la 15 subunităţi.
Totodată, eforturile colectivului bibliotecii au fost îndreptate, în această perioadă, spre
domeniul bibliografic, ele concretizându-se prin punerea în valoare a colecţiilor în „ton” cu temati-
ca departamentelor de cercetare. Începând cu 1961 s-au urmărit, cu precădere, teme privind cavi-
taţia şi sudabilitatea. Bibliografia întocmită şi pusă la punct din domeniul cavităţii a fost publicată
apoi în
Studii şi cercetări. Seria ştiinţe tehnice
. În 1970, dintre cele 17 teme aflate în lucru, 15 erau
din domeniul ştiinţelor tehnice, iar două din sfera embriologiei.
Anul la care am făcut referire, 1970, mai trebuie să-l menţionăm şi într-un alt context. El
reprezintă un an-bornă pentru statutul bibliotecii: prin Decizia Prezidiului Academiei 10.015/2.619
D.P.F. din 19.11.1970,
profilul bibliotecii este clar definit ca enciclopedic de nivel superior, cu caracter
academic şi de cercetare.
Perioada ce a urmat, 1971-1989, a fost pentru bibliotecă una sinusoidală, cu urcuşuri şi
coborâşuri. Pe lângă continua preocupare pentru creşterea numărului de biblioteci de secţii şi
pentru adaptarea lor la cerinţele colectivelor de cercetare, atenţia bibliotecarilor s-a îndreptat în
direcţia implementării unormetodemodernede servire autilizatorilor, înacest sens introducându-se,
la sediul bibliotecii, metoda raftului liber. Bunăoară, în 1973, au fost expuse 672 de cărţi şi 432 de
fascicole de periodice, acţiunea continuând cu alte unităţi de bibliotecă din profilurile etnografie
şi antropologie culturală, creativitate şi creaţie.
Metoda raftului liber a fost implementată cu succes în cadrul bibliotecii,
dovedindu-și pe deplin eficiența în privința servirii utilizatorilor.