Viata academica in Banat

84 Astfel, ing. I. Potencz, sub îndrumarea prof. dr. ing. Aurel Bărglăzan, membru corespondent al Academiei, proiectează şi realizează un aparat vibrator magnetostrictiv 1958-1960 care este utilizat şi astăzi la studiul eroziunii cavitaţionale. Ing. Mircea Hrelescu, cercetător de la Secţia de Sudură, este primul care utilizează acest aparat la elaborarea tezei de doctorat intitulată „ Cercetări asupra alierii oţelului moale în arcul cu elemente care să confere metalului depus rezistenţă la cavitaţie ”, I. P. Timişoara, 1967. Conducătorul ştiinţific a fost academicianul Cornel Mikloşi. Pe aceeaşi direcţie se desfăşoară şi cercetările efectuate de ing. M. Popoviciu. Astfel, proiectează şi realizează, cu concursul ing. I. Potencz, un aparat pentru generarea bulelor cavitaţionale prin scântei electrice şi studiază dinamica bulelor cavitaţionale şi efectul lor distructiv. Rezultatele obţinute sunt publicate înmai multe lucrări dintre care menţionăm: „ The behavior of hemispherical bubbles generated by electric sparks ”, Proc. of the 4 th Conf. Fluid Machinery , Budapest, 1972 (I. Anton şi M. Popoviciu). În cadrul tezei de doctorat elaborată de M. Popoviciu, cu titlul „ Evoluţia bulelor cavitaţionale produse prin scântei electrice ”, I.P. Timişoara, 1971, sub conducerea prof. I. Anton, membru corespondent al Academiei, se prezintă multiple rezultate inedite. O problemă de mare importanţă în pătrunderea intimităţii fenomenului de cavitaţie este aceeea a nucleaţiei cavitaţiei. Nucleaţia sau incipienţa cavitaţiei este caracterizată de apariţia unei noi interfaţe sau a bulei microscopice de vapori într-un lichid supus tensionării. În cadrul Secţiei de Cavitaţie şi a Catedrei de Maşini hidraulice ne-am preocupat şi de aceste aspecte fundamentale ale cavitaţiei. Au fost modelate matematic procesele de nucleaţie în microfisurile din pereţii solizi, microfisuri care conţin gaze şi vapori şi pentru care au fost stabilite relaţii analitice originale. Cercetările teoretice au fost dublate cu investigaţii de laborator în care s-au evidenţiat influenţa diametrului bulei de desprindere, frecvenţei de emisie a centrului de nucleaţie, stabilitatea sa, influenţa adâncimii de pătrundere a lichidului de lucru, precum şi influenţa unghiului de contact. Principalele rezultate au fost publicate în mai multe lucrări, dintre care se menţionează doar două: „ A study on the cavitation bubble formation process” , „Rev. Roumaine Sci. Tech. Mec. Appl.”, 18, 6 (1973) (I. Anton şi L. Vekas) şi „ Studii asupra acţionării centrelor de nucleaţie de diferite microgeometrii în procesul de cavitaţie ”, „St. Cercet. Mec Apl.” 31, 3 (1972) (I. Anton, L. Vékás şi I. Potenz). Victor Ancuşa, apelând la legile fizicii privind prezenţa în lichide a bulelor de gaz liber de dimensiuni diferite, admite că distribuţia acestora este dată de o funcţie de tipul M. Planck. Modelarea propusă a fost confirmată ulterior de numeroase cercetări efectuate în Japonia, S.U.A. şi Franţa. Aceasta îi conferămodelării propuse un înalt grad de originalitate şi generalitate. Rezultatele obţinute de V. Ancuşa sunt amplu descrise şi comentate în teza sa de doctorat „ Determinarea curbelor de sensibilitate la cavitaţie ale unui profil hidrodinamic ţinând cont de influenţa conţinutului de nuclee în apă ”. I. P. Timişoara, (1972) (Conducător prof. I. Anton). Un alt rezultat obţinut în cadrul Secţiei de Cavitaţie este cel privitor la nucleaţia pe suprafeţele fierbătoare. Pe baza unor investigaţii experimentale se demonstrează că atunci când o sârmă este încălzită şi tensionată mecanic, în domeniul elastic, nucleaţia activă specifică rămâne constantă. În cazul tensionării în zona plastică nucleaţia creşte brusc. Rezultatul este original şi deosebit de important la turbinele Kaplan în funcţionare. La aceste turbine şi pentru anumite regimuri de lucru, paletele rotorului pot fi solicitate elastic, dar pot apărea şi zone în care solicitările şi deformaţiile sunt în domeniul plastic. Rezultatele obţinute, precum şi metoda de lucru, au fost publicate în lucrarea „ Asupra nucleaţiei bulelor cavitaţionale ”, (V. Barbu), „St. Cerc. Energ. Electr.”, 20 (2) 1970. Demn de menţionat este faptul că cea mai mare parte dintre rezultatele obţinute în cadrul Secţiei de Cavitaţie de la Baza de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara a Academiei, precum şi a Catedrei de Maşini hidraulice de la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Timişoara sunt cuprinse în monografia „ Cavitaţia ”, vol. I (1984) şi vol. II (1985), Editura Academiei R.S.R. (Ioan Anton). În această monografie sunt sintetizate şi cele mai noi rezultate ştiinţifice publicate până la acea dată, în revistele de specialitate, precum şi în volumele unor simpozioane, conferinţe sau congrese naţionale sau internaţionale.