Viata academica in Banat

83 redate în teza de doctorat „ Reţele de profile Carafoli ” , (O. Popa), I.P. Timişoara, 1961, elaborată sub conducerea prof. dr. ing. A. Bărglăzan, membru corespondent al Academiei. Pe o cale nouă, complet diferită de cea a reprezentărilor conforme, utilizată de O. Popa, Victor Ancuşa, în teza sa de doctorat intitulată „ Determinarea curbelor de sensibilitate la cavitaţie ale unui profil hidrodinamic ţinând cont de influenţa conţinutului de nuclee din apă ”, I. P. Timişoara, 1972 (Conducător prof. I. Anton) defineşte un nou criteriu de cavitaţie apelând la formarea unei caverne fixe de pe profil. De fapt, acesta este un criteriu pentru evaluarea stadiului de cavitaţie. Calculul curbei de sensibilitate la cavitaţie cu ajutorul acestui criteriu permite obţinerea unor rezultate apropiate de cele experimentale, deoarece se ia în considerare influenţa conţinutului de nuclee în apă. În lucrarea „ Cercetări asupra unor profile aerodinamice pentru construcţia maşinilor hidraulice. Staţiunea experimentală ”, A. Bărglăzan, I. Anton, I. Preda şi Viorica Anton, „Bul. Şt. Tehn., I.P. Timişoara”, seria II 2 (16), 1957 se pune baza dezvoltării staţiunii cercetărilor în domeniul profilelor şi reţelelor de profile. Pentru prima dată în literatura de specialitate se efectuează, în Laboratorul de Maşini hidraulice, cercetări privind determinarea caracteristicilor de sensibilitate la cavitaţie a profilelor şi reţelelor de profile în staţiuni ce funcţionează cu aer şi nu cu apă. Principalele rezultate publicate în diferite lucrări şi publicate de Viorica Anton sunt sintetizate şi redactate în teza sa de doctorat intitulată „ Cercetări experimentale privind influenţa geometriei unor reţele de profile asupra caracteristicilor energetice şi cavitaţionale ”, Institutul Politehnic Timişoara, 1973 (Conducător prof. V. Gheorghiu). În teză se prezintă, pentru prima dată, diagramele universale de funcţionare ale reţelelor de profile MH T-1 şi MH T-2, atât sub aspect energetic, cât şi cavitaţional. Metodica prezintă un caracter general, ea fiind aplicabilă oricărei reţele de profile care funcţionează în curent direct şi invers. În concluzie, modelarea matematică, utilizarea din plin a capacităţii integratoare a matematicii în ceea ce priveşte descrierea unei clase largi de fenomene, aplicarea metodelor şi tehnicilor moderne de calcul la prelucrarea şi interpretarea datelor este o trăsătură fundamentală şi permanent prezentă în cercetările întreprinse, îndeosebi în domeniul reţelelor de profile, respectiv în descrierea curgerii complexe a fluidului de lucru prin diferitele organe ale turbomaşinilor. S-a aplicat, cu succes, metoda reprezentărilor şi metoda elementului finit la modelarea curgerii fluidului, la trecerea sa prin reţele de profile şi rotoarele de maşini hidraulice şi reversibile. De asemenea, au fost elaborate metode originale de calcul a caracteristicilor energetice şi cavitaţionale ale reţelelor de profile şi a maşinilor hidraulice axiale, în cazul curgerii fluidelor reale în considerare a stratului limită. Rezultatele teoretice au fost verificate prin cercetări experimentale de laborator efectuate pe un număr mare de profile şi reţele de profile care sintetizate au fost prezentate într-o formă originală sub diagrama universală de funcţionare. „ Catalogul de profile ” (2 vol., I.P. Timişoara, 1986 de V. Dobândă, sub redacţia I. Anton) prezintă toate rezultatele obţinute în cadrul Secţiei de Cavitaţie şi a Catedrei de Maşini hidraulice, alături de cele mai noi profile şi reţele de profile optime studiate pe plan mondial. Fizica cavitaţiei şi dinamica bulelor cavitaţionale Cercetările întreprinse asupra fenomenului de cavitaţie ce apare şi se dezvoltă la curgerea peste profilele singulare sau prin reţelele de profile ori prin canalele interpaletare rotorice au, în general, un caracter global. Ele se ocupă mai mult de efectele fenomenului de cavitaţie ca: eroziunea cavitaţională, zgomote şi vibraţii, precum şi scăderile de randamente. Elucidarea acestor probleme au pus în faţa specialiştilor aspecte legate de fizica cavitaţiei şi dinamica bulelor cavitaţionale. La început, au fost depuse importante eforturi pentru asigurarea bazei materiale necesare investigaţiei eroziunii cavitaţionale, ştiind că acest efect este cel mai spectaculos efect al cavitaţiei. Nu întâmplător fenomenul de cavitaţie încă mai este denumit şi „cancerul maşinilor hidraulice”.