Viata academica in Banat

40 În această perioadă, activitatea Bazei a fost condusă de directorul prof. Gheorghe Lupaşcu , m. c. al Academiei, Benedict Menkes , m. c. al Academiei, acad. Ştefan Nădăşan , acad. Coriolan Drăgulescu şi acad. Dan Mateescu . Concentrarea activităţii ştiinţifice în Baza de la Timișoara a necesitat reorganizarea acesteia în centre şi secţii, apărând, astfel, în 1956, Centrul de Cercetări Tehnice cu 4 secţii (de sudură, de oboseală şi rupere fragilă, de cavitaţie şi de materiale de construcţii), condus de acad. Cornel Micloşi , până în 1963, de acad. Ştefan Nădăşan până în 1967, de acad. Ioan Anton , până în 1970; Centrul de Embriologie cu 3 secţii (embriogeneză, embriopatologie, embriofiziologie), condus de prof. Benedict Menkes , m. c. al Academiei şi, ulterior, Centrul de chimie cu 3 secţii (chimie organică, chimie anorganică şi chimie fizică) condus de acad. Coriolan Drăgulescu . La acestea s-au adăugat încă 4 secţii de cercetare, în domeniile: Pedologie, Seismologie, Lingvistică şi Monumentele naturii. Calitatea personalului angrenat în cadrul Bazei a evoluat, ajungând în 1963, să activeze doi membri titulari ai Academiei Române ( Coriolan Drăgulescu şi Ştefan Nădăşan ), 5 membri cores- pondenţi ( Ioan Anton, Constantin Avram, Alexandru Cişman, Gheorghe Ivănescu şi Benedict Menkes ), un doctor docent şi 12 doctori în ştiinţe. În această perioadă, au fost puse bazele unor şcoli de cercetare în domeniile: Sudură, Maşini Hidraulice şi Cavitaţie, Chimia Complecşilor, Chimie Organică, Rezistenţă şi Încercări de Materiale, Teoria Comportării şi Calculului de Beton Armat, Embriologie Experimentală, care au făcut să se stabilească o legătură şi mai strânsă între instituțiile de învăţământ superior şi Academie, cu rezultate benefice atât în formarea de specialişti cât şi de promovare a cercetării ştiinţifice. Aceste școli au devenit cunoscute în ţară şi străinătate prin lucrările efectuate, prezentate în sesiuni și conferinţe şi publicate în reviste recunoscute. Şcoala de sudură , ale cărei bazei au fost puse în 1937 de către acad. Cornel Micloşi , a fost consolidată şi dezvoltată în cadrul Bazei. S-au obţinut rezultate valoroase în domeniul realizării căii ferate continue, al sudabilităţii metalelor şi aliajelor, în elaborarea de surse de energie pentru procesul de sudare, s-au stabilit orientări pentru cercetări în domeniul plasmei, au fost pregătite cadre medii şi superioare în domeniul sudurii şi a fost înfiinţată revista „Sudura”, extrem de utilă pentru consolidarea şcolii de specialitate. Şcoala Maşini Hidraulice şi Cavitaţie , formată de eminentul profesor Aurel Bărglăzan , m. c. al Academiei, a adus contribuţii în probleme cheie pentru acest domeniu, cu evidenţierea fenomenului de cavitaţie, strâns legat de hidrodi- namica reţelelor de profile şi teoria, calculul şi construcţia maşinilor hidraulice. Impulsul dat de remarcabilul profesor a fost amplificat de succesorul său, acad. Ioan Anton , care a intensificat cercetările, elucidând influenţa parametrilor Prof. Gh. Lupaşcu membru corespondent al Academiei Române Prof. B. Menkes membru corespondent al Academiei Române Acad. Şt. Nădăşan Acad. C. Drăgulescu Acad. D. Mateescu Prof. Aurel Bărglăzan Acad. Cornel Micloși