Viata academica in Banat

41 geometrici ai profilului, aprofundând hidrodinamica fenomenului de cavitaţie pentru turbine şi pompe şi introducând similitudinea la cavitaţie pentru studierea influenţei acestui fenomen asupra caracteristicilor energetice, cu aplicaţii concrete la maşini din centralele hidroelectrice de pe Bistriţa, în aval de Bicaz, şi în realizarea unor pompe şi transmisii hidraulice în ţara noastră. Şcoala de rezistenţă şi încercări de materiale , iniţiată în cadrul Politehnicii din Timişoara, a fost consolidată în cadrul Bazei de acad. Ştefan Nădăşan care a orientat cercetările în domeniul îmbunătăţirii calităţii materialelor din construcţia de maşini prin contribuţii la elaborarea fontei modificate (cu aplicaţie la CFR), în studiul oboselii oţelurilor, în dimensionarea bazată pe rezistenţa la oboseală, în stabilirea posibilităţilor de economisire a oţelului şi fontei, în care sens au fost elaborate tratate apreciate de specialişti, ca „Oboseala materialelor” şi „Analiza şi încercări de metale” care au orientat acti- vitatea şcolii formate ale cărei contribuţii au servit practica în mod benefic. Şcoala de cercetări în domeniul materialelor de construcţii , iniţiată şi dezvoltată de prof. Constantin Avram , membru corespondent al Academiei, cu o bază materială comună a Bazei de Cercetări cu Politehnica din Timişoara, a abordat probleme de teoria comportării şi calculul elementelor de beton armat şi beton precomprimat, cu scopul realizării de elemente si structuri de beton armat cu durabilitate sporită, în care scop au fost perfecţionate metodele de calcul ale acestor elemente apreciate favorabil de specialişti. Școala în domeniul chimiei anorganice , condusă de către acad. Coriolan Drăgulescu , orientată spre chimia complecşilor chelatici, ramură a chimiei coordinative; în domeniul chimiei organice, condusă de către prof. George Ostrogovici , cu tematică proprie referitoare la combinaţiile organice, compuse, azotate, a obținut rezultate remarcabile în domeniu. Școala de embriologie experimentală , iniţiată de prof. Benedict Menkes , m. c. al Academiei, a orientat cercetările spre analiza unor procese ontogenetice normale şi patologice, spre studiul reactivităţii embrionare, spre dezvoltarea transplantărilor de ţesuturi tumorale pe substrat embrionar, spre elaborare de metode originale experimentale, spre folosirea microcinematogra- fiei şi microfotografierii în embriologie experimentală ş.a., probleme majore ale medicinii şi biologiei în patologia prenatală. Școala de astronomie şi seismologie , condusă de prof. Ioan Curea , şi-a concentrat atenţia în primul rând asupra creării bazei materiale pentru aceste două ramuri, rezultatul acestora fiind construirea observatorului astronomic şi a staţiei seismologice în care s-a manifestat capacitatea profesorului de a împleti activitatea de concepţie cu cea de realizare concretă, fără de care activi- tatea s-ar fi redus în cea mai mare măsură la reflecții teoretice, când obiectul la care se referă sunt fenomene cu existenţă materială precisă şi care necesită date concrete obținute prin măsurători atente şi migăloase. La aceste realizări au participat cu susţinere materială a Universității de Vest şi Politehnicii. Școala de pedologie , condusă de prof. C.V. Oprea , a orientat cercetările colectivului spre studiul solurilor din Banat şi regiunile învecinate în vederea cartografierii lor pentru a se stabili agrotehnica adecvată şi metodele de ameliorare a acestora. Școala de lingvistică , sub conducerea prof. Gheorghe Ivănescu , a făcut cercetări asupra formării cuvintelor în limba română, asupra contribuţiilor bănăţene în istoria lingvisticii româneşti, în dialectologie, toponimie, lexicolo- gie stilistică, s-a elaborat atlasul lingvistic pe regiuni ş.a. În domeniul de Ocrotire a monumentelor naturii s-a urmărit prote- jarea şi supravegherea zonelor naturale precum şi efectuarea unor lucrări de cercetări biologice în rezervațiile științifice din Munții Retezat și ai Banatului. În perioada 1956 – 1960, sub conducerea acad. Dan Mateescu , a fost proiectată și construită Cabana de la Gura Zlata, de pe Râul Mare din Retezat, având ca scop cazarea cercetătorilor în domeniile florei și faunei și a protecți- ei mediului din Parcul Național Retezat. Tot în acest timp, Baza de Cercetări Prof. Constantin Avram Prof. Gheorghe Ivănescu Prof. George Ostrogovici