Viata academica in Banat

39 timp. Acesta a cuprins domenii ale ştiinţelor tehnice, chimiei, ştiinţelor medicale, agriculturii, seismologiei, matematicii si fizicii, domenii pe care le regăsim și în învățământul universitar în Timișoara, confirmându-se, astfel, legătura simbiotică, complementară între Universitate şi Academie. Au fost înfiinţate 4 reviste care au apărut regulat timp de 10 ani, în care s-au publicat peste 1000 de lucrări ştiinţifice, din care, practic, jumătate ca rezultat al cercetărilor proprii. De asemenea, au fost organizate numeroase manifestări ştiinţifice care numai până în 1965 au depăşit 50 de evenimente, multe dintre acestea având o amploare naţională și cu participare internaţiona- lă. Au fost stabilite legături științifice cu unităţi similare din alte ţări şi au fost stimulate participări la conferinţe şi congrese ştiinţifice internaţionale, consolidându-se astfel legăturile Bazei cu insti- tuții științifice similare din străinătate. Acest ritm de dezvoltare al Bazei Timişoara a Academiei, care a polarizat încă de la început activitatea ştiinţifică a Timişoarei, a făcut ca, în foarte scurt timp, să se extindă şi în zonele învecinate, formându-se colectivul de cerce- tare de la Reşiţa în care au activat o seamă de ingineri şi tehnicieni de înaltă valoare, formaţi în cea mai mare măsură la Politehnica din Timişoara. În perioada 1965-1967 clădirea Bazei din B-dul Mihai Viteazu, pentru satisfacerea nece- sarului de spațiu, s-a etajat, iar la Institutul de Chimie s-au constru- it două aripi noi pentru labora- toarele de cercetare. Polarizarea activităţii ştiin- ţifice din Banat rezultă şi din structura colectivelor formate în cadrul Bazei. În anul 1954 în Bază funcționau 5 colective din domeniul tehnic (rezistenţa şi tehnologia materialelor, hidro- mecanică, maşini şi aparate electrice, combustibil şi side- rurgic la Reşiţa), un colectiv de chimie, un colectiv de fizică, un colectiv agronomic şi 4 colective din domeniul medical (fiziolo- gie, biologie, parazitologie şi igienă), situaţie care a constituit un argument temeinic pentru a se solicita conducerii Academiei transformarea Bazei în Filială, numărul de posturi ajungând la 217. Personalităţi de certă valoare științifică au lucrat în cadrul Bazei. Se remarcă, în această perioadă, cercetările efectuate în domeniul tehnic, de profesorul Aurel Bărglăzan , m. c. al Academiei, în domeniul hidraulic, de acad. Cornel Micloşi în cel al sudurii, oameni de știință remarcabili care au înţeles necesitatea şi importanţa dezvoltării Bazei şi rolului ei în promovarea ştiinţei şi culturii, contribuind, prin efortul lor, la această acţiune constructivă. Biblioteca Filialei Timișoara a Academiei Române