Viata academica in Banat

359 Prezidiului Academiei Române, ca Secretar general în perioada 2006-2014, precum și la nivelul Filialei Timișoara în perioadele 2003‑2006 și din 2014 până în prezent, în cali- tate de președinte. Preocupările manageriale ale acad. P.I. Otiman au fost orientate, cu precădere, spre îmbunătățirea finanțării; realizarea de investiții noi; îmbunătățirea salarizării personalului de cercetare și administrativ; reluarea concursuri- lor pentru ocuparea posturilor de cercetători; recuperarea, reabilitarea și utilizarea patrimo- niului istoric și cultural, funciar agricol și silvic, imobiliar și financiar al Academiei Române. Un rol fundamental a avut acad. P.I. Otiman ca Secretar general în recuperarea patrimoniului istoric, cultural și artistic al Academiei Române. Iată cum descrie prof. Otiman episodul drama- tic al devalizării Bibliotecii Academiei Române și cel al luptei pentru recuperare 7 : „Despre anii de mare restrişte pe care i-a traversat Academia Română, odată cu transformarea sa în Academia R. P. R., marele filosof român Constantin Rădulescu-Motru, el însuşi exclus din noua Academie, nota în Jurnalul său la 17 aprilie 1949: „Traian Săvulescu rămâne la preşe- dinţia Academiei R. P. R. ca exponent al politicii guvernului, adică ca exponent al politicii bolşe- vice. Iată, dar, unde a ajuns Academia Română de altădată. Să sprijine politica bolşevică iar nu ştiinţa liberă şi cultura românească. Era de aşteptat acest lucru, totuşi nu credeam că are să se declare pe faţă aşa de curând”. Nu este un secret pentru nimeni că Academia Română a trebuit să facă faţă mul- tor încercări pentru a putea supravieţui, iar Biblioteca Academiei la rândul său a fost brutal lovită prin două decizii ale statului comunist: Decretul nr. 472 din 30 decembrie 1971 privind constituirea Fondului Arhivistic Naţional, deve- nit Legea 20/1972 privind organizarea şi funcţi- onarea Arhivelor Statului şi Decizia Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. nr.1070/1-6 din 11 martie 1978. Devalizarea tezaurului cultural al Academiei Române de către statul comunist a început prin aplicarea Legii 20/1972 privind organizarea şi funcţionarea Arhivelor Statului, prin care s-au transferat de la Biblioteca Academiei Române următoarele arhive: Arhiva Palatului Regal (99 mape, 70587 file); Arhiva I. Pelivan (77 mape, 25211 file); Arhiva G. Brătianu (6 mape, 53400 file); Arhiva Pavel Gore (3 mape, 1900 file); Arhiva N. Titulescu (9 mape, 9378 file); Arhiva N. Zigre (4 mape, 1300 file); Arhiva Savel Rădulescu (6 mape, 1800 file); Arhiva Manolescu-Strunga (5 mape, 1500 file); Arhiva Fr. Rebhuhn (11 mape, 3000 file); Planurile de sistematizare ale oraşului Bucureşti (550 suluri); Arhiva Conace „chiabureşti” (170 pachete, 1289 documente). Memorii şi corespon- denţă aparţinând oamenilor politici români şi străini - câteva sute de mii de file). Toate acestea au fost transferate în baza unui simplu pro- ces-verbal (nr. 11297 din 10 septembrie 1975), semnat de Gabriel Ştrempel, în calitate de direc- tor al Bibliotecii Academiei, şi de Nina Livezeanu, în calitate de bibliotecar gestionar la Serviciul de Manuscrise - Carte rară. Lucrurile nu s-au oprit aici, şi în anul 1979, în urma Deciziei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P. C. R., transmisă Academiei Române în 11 martie 1978, Biblioteca Academiei mai predă din arhiva Palatului Regal (1930‑1940), 4490 documente şi 94 de volume de presă, cuprinzând, în principal, activitatea lui Carol al II-lea ca Rege al României, vizita în Statele Unite a Reginei Maria în 1926, vizitele Regelui Carol al II-lea la Londra, Varşovia, Paris, Geneva, Praga etc., în perioada 1936-1937, documente ilustrând fu- neraliile Regelui Ferdinand şi ale Reginei Maria, alte documente (Proces-verbal 2908/21.03.1979, semnat de Gabriel Ştrempel şi Nina Livezeanu). În baza aceleiaşi Decizii a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P. C. R. cu numă- rul 1070/1-6, document transmis Academiei Române la 11 martie 1978, a fost predat către Arhivele Statului şi Fondul de Documente istorice al Bibliotecii Academiei, constituit pe parcur- sul a mai bine de 100 de ani, în cea mai mare parte prin donaţii şi legate. Problema acordului Academiei Române sau al conducerii Bibliotecii asupra acestei preluări abuzive nu poate fi invo- cată, deoarece, fiind vorba de o Hotărâre a C.C. al P. C. R., aceasta nu se putea comenta şi nimeni nu se putea opune acestei ticăloase şi periculoase decizii. Că aceste decizii au fost îndreptate îm- potriva Academiei Române este foarte clar, căci Academia ajunsese să aibă şapte funcţionari şi doi portari în aparatul central, iar personalul de specialitate al Bibliotecii Academiei, după ce co- lecţiile speciale ar fi fost preluate de alte instituţii, urma să fie transferat parţial la Arhivele Statului şi parţial în alte părţi. Deposedarea Bibliotecii Academiei de mai multe colecţii de valoare, colec- ţia de documente istorice, diverse arhive, colecţia