Viata academica in Banat

360 Constantin Hagi Popp – 362 mape, 143797 do- cumente şi 410 registre”. În perioada 2006-2014, prin grija Secretarului general P.I. Otiman, s-au făcut investiții fără precedent în Academia Română a ultimilor 50 de ani, în valoare totală de 233,4 mil. lei, din care 92,2 mil. lei de la bugetul statului, 97,3 mil. lei din proiecte de cercetare, 44,0 mil. lei din fonduri europene nerambursa- bile, 13,0 mil. lei din veniturile agricole și silvi- ce. Investițiile efectuate de Academia Română au avut ca destinație achiziționarea de aparatu- ră modernă de cercetare, computere, construc- ții noi, extinderi și reabilitări la sediul central al Academiei Române, la filialele din Cluj, Iași și Timișoara, la Institutul de Cercetări de Biologie și Institutul de Biologie Celulară din București, Institutul Petre Poni din Iași, Centrul de Cercetări de la General Berthelot-Hațeg, Spitalul „Elias” și Centrul Medical de Diagnostic ale Academiei Române. Activitatea acad. P.I. Otiman în peri- oada 2006-2014 a fost sintetizată într-o carte de excepție „Proiecte și teme academice. Retrospectivă 2006-2014” (Editura Academiei Române, 2014, 585 p.). În domeniul recuperării patrimoniu- lui Academiei Române, activitatea acad. P.I. numismatică (transferată la Muzeul Naţional de Istorie şi parţial retrocedată de curând Academiei Române (2011)), nu a fost o măsură aplicată ni- ciunei alte biblioteci din România şi nici muzeelor deţinătoare de documente istorice sau de colecţii numismatice. Aceste fapte ne îndreptăţesc, din nou, să afirmăm că ţinta raptului comunist era îndreptată împotriva Academiei Române. Încă de la înfiinţarea Societăţii Academice Române, membrii acesteia au gândit ca în structura Bibliotecii Academiei să existe colecţii speciale care să adune manuscrise, documente is- torice, cărţi româneşti vechi, piese numismatice, medalii, piese filatelice, gravuri şi desene, foto- grafii, hărţi şi atlase, note muzicale şi discuri, afişe, proclamaţii, toate acestea pentru a fi puse la îndemâna cercetătorilor, după modelul mari- lor biblioteci europene. Toate acestea împreună şi fiecare în parte, organizate ca fonduri de sine stătătoare, sunt colecţii de studiu şi nu fonduri arhivistice sau de muzeu. Biblioteca Academiei Române nu a în- străinat niciodată materiale din colecţiile sale, cu excepţia perioadei de război, când o parte din colecţiile de manuscrise, documente istorice şi co- lecţia numismatică au fost duse la Moscova spre păstrare şi de unde, într-adevăr, câteva piese nu s-au mai întors. În baza Legii Bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, Biblioteca Academiei Române este bi- bliotecă de drept public cu personalitate juridică şi statut de bibliotecă naţională, care funcţionează în structura şi în subordinea Academiei, considerente care au condus Biroul Prezidiului, în actuala legislatură (2010-2014), să iniţieze acţiuni şi acte normative de recuperare a patrimoniului cel mai important al Tezaurului Academiei Române: colecţia de documente istorice. Prin Legea 189/2010 privind retroce- darea către Biblioteca Academiei Române a documentelor istorice reţinute în mod abuziv la Arhivele Naţionale, iniţiată de conduce- rea actuală a Academiei Române (manda- tul 2010-2014) şi a Bibliotecii Academiei Române, începând cu data de 10 ianuarie 2011 s-a procedat la recuperarea documen- telor istorice şi aşezarea acestora la locul lor firesc, de unde au plecat. Componenţa colecţiei de documente isto- rice recuperate este următoarea: 345052 docu- mente istorice, constituite în 1996 de pachete; Documente istorice peceţi – 610; Documente istorice suluri – 172; Arhiva Casei Comerciale