Viata academica in Banat

358 profesia de adulator, yesmanii, la prima ocazie, trec în adevărata lor ipostază, cea de delator. • Ca om politic, timp de 14 ani şi ca senator în două mandate, mi-am folosit poziţia şi puterea de influenţă în slujba universităţii, a învăţământului şi a ştiinţei româneşti. Viaţa boemă, liniştea şi dulcea lene de dimineaţă, de sâmbătă şi duminică a profesorului universitar nu a făcut casă bună cu viaţa mea de rector. • Având la activ circa 1000 de zboruri şi câteva sute de drumuri cu trenul sau maşina Timişoara – Bucureşti, am renunţat la multe clipe de linişte în familie, pentru că trebuia să fiu în altă parte, în slujba dumneavoastră. Mai degrabă am renunţat la plăceri, decât am avut parte de ele . În ultimul rând , având posibilitatea să vizitez circa 60 de universităţi din lume (Novi Sad, Belgrad, Zagreb, Liubliana, Saraevo, Szeged, Sofia, Plovdiv, Chişinău, Pisa, Florenţa, Padova, Nisa, Montpellier, Versailles, Paris-Sorbona, Rennes, Nantes, Lille, Strasbourg, Hohenheim, München, Giessen, Götingen, Bremen, Hanovra, Heidelberg, Freiburg, Karlsruhe, Tübingen, Salzburg, Viena, Uppsala, Malmö, Stockolm, Evora, Missouri, Purdue, Illinois, Indianapolis, Iowa, Des Moines, Davis, Stanford, Berkeley, Alcor, Mexico City, Şanhai, Beijing, Praga, Brno, Bruxelles, Lëuvain, Geambloux, Liege, Wageningen, Zurich, Geneva, Istanbul) şi o mul- ţime de institute sau staţiuni de cercetare (aproa- pe toate cheltuielile acestor călătorii au fost cu finanţare externă din fondurile partenerilor), întâlnindu-mă cu foarte mulţi înalţi demnitari (președinți de țară, prim-miniștri, miniştri, secre- tari de stat, rectori sau preşedinţi de universităţi, decani, parlamentari etc.), participând la multe întruniri ştiinţifice sau politice internaţionale, am acumulat o anumită experienţă în domeniul managementului universitar, al dezvoltării in- stituţionale. Din toate am încercat să evoc câte ceva. Am făcut-o cu cel mai curat gând, adică să le pun la îndemâna celor care au nevoie de aceste cunoştinţe şi experienţe.” În calitate de rector, a condus acti- vitatea bilaterală în acorduri internaţionale încheiate cu mai multe universităţi din lume: Hohenheim – Germania, Aberdeen – Scoţia, Purdue şi Columbia – U.S.A., Pisa – Italia, Evora – Portugalia, ENSA Rennes și Dijon – Franţa, Novi Sad – Serbia, Uppsalla – Suedia, Praga – Cehia, Szeged – Ungaria ş.a. În calitate de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Atestare a Gradelor şi Titlurilor Universitare, demembru al Consiliului Naţional pentru Reformă în Învăţământ şi al Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică a contribuit la modernizarea învă- ţământului superior din România. În domeniul reformei învăţământului şi a cercetării ştiinţi- fice a avut o contribuţie însemnată, în calitate de senator şi preşedinte al Comisiei pentru Învăţământ şi Ştiinţă a Senatului României, cele mai importante legi, la care şi-a adus o contribuţie esenţială, fiind: Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, Legea nr. 290/2002 privind organiza- rea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dez- voltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Ionescu Şişeşti”, Legea nr. 118/2002 privind instituirea indemnizaţiei de merit; Legea nr. 324/2003 privind cerceta- rea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, Legea nr. 84/1995 – Legea învăţământului, Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, Legea nr. 209/2004 privind buna conduită în cerce- tarea ştiinţifică, Legea nr. 399/2004 privind organizarea ciclurilor universitare. De aseme- nea, în calitate de preşedinte al Comisiei de Agricultură şi Silvicultură a Senatului României în legislatura 1992-1996 a contribuit la elabo- rarea şi amendarea unui număr important de legi din domeniul reformei în agricultură şi dezvoltarea rurală. Activitatea acad. P.I. Otiman, ca rector și profesor, este cel mai bine sintetizată în Laudatio prezentat la USAMV București cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa: „Se poate spune, fără să exagerăm, că dintre toţi rectorii pe care i-a avut de-a lungul anilor Universitatea de la Timișoara, doi au avut o prestaţie deosebit de valoroasă – Prof. Dr. doc. Şt. Iulian Drăcea, fondatorul Institutului Agronomic Timişoara şi Acad. Păun Ion Otiman, reformatorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara”. Managerul academic. Academicianul P.I. Otiman a avut și continuă să aibă o bogată activitate managerială în Academia Română, atât la nivel central, în cadrul Biroului și