Viata academica in Banat

322 modernă de încercări cu o staţiune automatiza- tă care menţinea unii din parametrii încercării riguros constanţi. Ulterior a fost 7 ani (1963-1970) membru în Consiliul de Administraţie al U.C.M. Reşiţa, aducându-şi contribuţia la soluţionarea problemelor de maşini hidraulice şi echipamen- te hidromecanice. Realizările pozitive obţinute în amena- jarea hidroenergetică a văii Bistriţei au făcut ca în faţa construcţiei de turbine să se pună sarcini tot mai complexe culminând cu cele ce au decurs din realizarea S.H.E.N. Porţile de Fier. La această monumentală lucrare profesorul Ioan Anton şi-a adus pe deplin aportul. Încă din 1965 a participat ca membru în delegaţia guvernamentală română la discuţiile ce au avut loc cu partea sovietică în privinţa colabo- rării privind realizarea C.H.E. „Porţile de Fier I” cât şi la numeroasele comisii tehnice de la Ministerul Energiei Electrice, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa, Institutul de Studii şi Proiectări Hidraulice, Institutul pentru Cercetări şi Proiectări Hidroenergetice Reşiţa, privind realizarea acestui obiectiv deosebit. A condus încercarea a numeroase variante de rotoare pentru turbinele de la C.H.E. „Porţile de Fier I” efectuate de către membrii colective- lor din Timişoara de la Politehnică şi Academie. Pe baza acestor încercări s-a stabilit diagrama de exploatare a turbinelor în perioada de construcţie, atunci când căderile la turbină erau reduse. Diagrama a stat la baza exploată- rii reale a turbinelor în perioada de construcţie a centralei. Din 1967 şi până în 1974 a fost numit membru în Consiliul Ştiinţific al S.H.E.N. „Porţile de Fier” aducându-şi contribuţia la soluţionarea problemelor ivite în timpul execu- ţiei, montajului şi exploatării acestuia. A participat ca vicepreşedinte în comi- sia de recepţie a lucrărilor executate la S.H.E.N. „Porţile de Fier I”. Dezvoltarea S.H.E.N. „Porțile de Fier” prin construcţia C.H.E. „Porţile de Fier II” a beneficiat de asemenea de aportul profesorului Ioan Anton la elaborarea modele- lor de turbină bulb prin lucrările elaborate de colectivul pe care-l îndruma. Profesorul Ioan Anton a colaborat la numeroase proiecte şi încercări de pompe, cele mai reprezentative fiind: pompa de circulaţie pentru cazane, realizată pentru C.S.T.D. Bucureşti, cea de alimentare pentru cazanul Vuia cu vaporizare rapidă executată pentru Institutul de Energetică al Academiei Române, pompe executate la Fabrica de Pompe Bucureşti, I.M.B. Timişoara, staţia de tratare a apelor uzate Timişoara şi multe altele. Şi-a adus contribuţia la construcţia echipamentelor mecanice ale centralelor-electrice. În calitate de membru al Colegiului Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară a coordonat un colectiv al Centrului pentru Cercetări de Maşini Hidraulice în domeniul separării izotopilor de uraniu în stare gazoasă, procedeul elaborat având un randament mult superior variantelor clasice utilizate. Activitatea didactică, ştiinţifică şi tehni- că desfăşurată de profesorul Ioan Anton prin care s-a dovedit competenţa Domniei Sale ca şi capacitatea organizatorică deosebită, a condus în mod inerent la numirea sa în funcţii de conducere. Voi aminti doar câteva dintre aces- tea. In primul rând, după decesul prematur al profesorului Aurel Bărglăzan, domnul profesor Ioan Anton, în perioadele 1963-1971 şi 1982- 1989, a condus Catedra de Maşini Hidraulice de la Politehnica timişoreană. În această calita- te a imprimat un stil de muncă ordonat tuturor