Viata academica in Banat

321 Activitatea ştiinţifică prodigioasă depu- să de profesorul Ioan Anton este concretizată din punct de vedere cantitativ prin 6 tratate şi monografii, 232 lucrări publicate în reviste din ţară şi străinătate şi în volumele unor congrese internaţionale şi naţionale. Această activitate ştiinţifică de excepţie a fost recunoscută prin: • premiul de stat al R.P.R clasa III 1953; • premiul MEI 1958; • premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei R.P.R 1961; • primirea în 1963 ca membru cores- pondent al Academiei Române; • acordarea din 1963 a dreptului de a conduce pregătirea pentru doctorat; • acordarea titlului ştiinţific de doctor docent în ştiinţe de către Institutul Politehnic din Timişoara în 1972; • primirea ca membru titular al Academiei Române în 1974; • ordinul Meritul Științific clasa I în 1976; • primirea ca membru activ al Academiei Europene de Științe şi Arte de la Salzburg, Austria la 10 martie 1995; • primirea ca membru activ al Academiei de Științe din New-York 1997. Trebuie subliniat că până în prezent sub îndrumarea domnului profesor Ioan Anton au fost elaborate 37 de teze pentru obţinerea titlului ştiinţific de doctor inginer. Majoritatea tezelor elaborate au aparţinut membrilor colectivului Catedrei de Maşini Hidraulice de la Universitatea „Politehnica” din Timişoara, la a căror formare ştiinţifică Domnia Sa a contri- buit din plin, jalonând direcţii de cercetare ale activității lor ulterioare. Pe lângă doctoranzii amintiţi mai sus a îndrumat şi doctoranzi apar- ţinând Universităţii "Politehnica" din Bucureşti, (dr.ing. Alexandru Brujan), Academiei Militare Tehnice din Bucureşti (dr.ing. Emil Avram), sau din intreprinderi şi institute din ţară (dr.ing. Viorel Câmpian – U.C.M. Reşiţa, dr.ing. Nicolae Peligrad I.P.C.U.P. Ploieşti, etc.) sau străinătate (dr.ing. Liljana Pilic – Rabadan – Split, dr.ing. Arpad Kuzman – München). Activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică este completată în mod armonios de o bogată activitate tehnică de colaborare cu indus- tria. Activitatea tehnică a constituit un mijloc de valorificare a rezultatelor ştiinţifice obţinute şi în acelaşi timp un izvor de inspiraţie pentru abordarea de noi probleme. De asemenea din contactul nemijlocit cu industria a rezultat modul în care trebuiesc sistematizate şi preda- te studenţilor cunoştinţele necesare activităţii practice. De fapt în această îmbinare reuşită a preocupărilor ştiinţifice, cu cele privind colabo- rarea cu industria şi cele didactice constă reuşita deosebită a activităţii profesorului Ioan Anton. Activitatea tehnică este concretizată în peste 150 de protocoale, referate de expertiza- re şi încercări. Câteva din rezultatele conţinute în aces- te protocoale sunt prezentate în cele ce urmează. A participat la studierea, proiectarea şi încercarea turbinei Kaplan cu o putere de 750 CP pentru C.H.E. Tg. Mureş. Este prima C.H.E. cu turbine Kaplan concepute şi realizate la noi în ţară. Centrala hidroelectrică Tg. Mureş funcţi- onează în bune condiţii din 1953. A participat în continuare la studiile şi proiectele efectuate pentru: turbina Kaplan de 14 CP de la Sânmihai, turbina populară de 15 CP de la Sânmartin, la încercările modelelor de turbină Pelton de la Văliug şi turbină Francis de la Crăinicel. În anul 1961 a condus colectivul care a executat încercări energetice şi cavitaţionale la C.H.E. V.I. Lenin de la Stejaru. Cu această ocazie s-a aplicat la un caz concret conceptele de: coeficient de cavitaţie interior şi exterior, curbe caracteristice de cavitaţie. Concluziile măsurătorilor au fost susţinute în faţa consiliu- lui tehnic al Ministerului Energiei Electrice şi Minelor. Propunerile efectuate cu acest prilej pentru îmbunătăţirea funcţionării turbinelor de 25 MW au fost acceptate şi aplicate de partea cehoslovacă, cea care a furnizat turbinele, de faţă fiind şi profesorul Miroslaw Nechleba m.c. al Acad. Cehoslovace, reputat specialist în domeniul turbinelor. După 1960 se reîncepe construcţia de turbine hidraulice la noi în ţară, profesorul Ioan Anton angajându-se cu mult elan în studierea şi încercarea modelului pentru C.H.E. Roznov II. S-a implicat în toată problematica proiectării, execuţiei, montării şi punerii în fucţiune a aces- tei centrale. Deşi în perioada respectivă nu avea nici o calitate oficială în conducerea lucrării, ţinea legătura săptămânal cu U.C.M. Reşiţa. Treptat, împreună cu colectivul catedrei de Maşini Hidraulice al Politehnicii timişorene şi cel al Secţiei de Cavitaţie de la Baza Academiei, ajutat de profesorul Iosif Preda, s-a implicat tot mai mult în studiul şi încercarea modelelor pentru salba de hidrocentrale de pe Bistriţa. Pentru aceste încercări s-a dezvoltat o bază