Viata academica in Banat

318 ţie şi studiul evoluţiei bulelor cavitaţionale produse prin scântei electrice (împreună cu prof. M. Popoviciu). S-a arătat rolul deosebit pe care îl au microjeturilor în distrugerea cavitaţională. În al patrulea rând analiza parametrilor hidrodinamici împreună cu cei cavitaţionali a permis elaborarea unor formule privind stabi- lirea pierderilor de metal din materialul turbi- nei datorită fenomenului de cavitaţie pentru turbinele Francis.Lucrarea se bazează pe date furnizate de profesorul R.E. Arndt pentru 720 turbine Francis existente în exploatare în SUA. Se permite astfel prezicerea timpului în care se produce eroziunea în funcţie de încărca- rea turbinei şi caracteristicile materialului ei, problemă deosebit de importantă din punct de vedere aplicativ. În al cincilea rând domnul profesor Ioan Anton a reuşit să stabilească o relaţie generală pentru transpunerea rezultatelor încercărilor cavitaţionale de la model la maşina reală. Relaţia stabilită a fost apreciată ca fiind cea mai generală relaţie ce ia în considerare toţi factorii care influentează efectul de scară. Pe baza acestor lucrări sistematice în domeniul cavitației domnul profesor Ioan Anton a elaborat tratatul „Cavitaţia” vol. I 1984 (337 pag.), vol. II 1985 (720 pag.), publicate în Editura Academiei Române Bucureşti. În mod inerent cercetările asupra feno- menului de cavitaţie au necesitat abordarea hidrodinamicii turbomaşinilor. În acest domeniu s-au stabilit coefici- enţii de viteză şi dependenţele lor în funcţie de turaţia specifică, ceea ce a permis stabilirea unor metode clare de dimensionare a maşinilor hidraulice fie că sunt pompe, fie că sunt turbine sau maşini reversibile. Studiul hidrodinamicii turbomaşinilor s-a extins şi la elementele componente ale aces- tora. Astfel împreună cu Ioan Fitero a studiat pierderile în camere spirală, influenţa stratului limită şi al gradientului de turbulenţă asupra mişcărilor secundare în funcţie de numărul Reynolds. S-a reuşit separarea disipaţiilor care au loc în camera spirală. Studiul mişcării în aparatele directoa- re efectuat împreună cu Monica Gheorghiu a permis separarea pierderilor aferente acestui element constructiv. De asemenea s-au pus în evidenţă caracteristicile reţelelor circulare de profile sub forma caracteristicilor universale. Desigur o importanţă deosebită a fost acordată studiului rotorului şi în special