Viata academica in Banat

282 de Comerţ din Braşov (1905–1908), univer- sitare (teologia , 1909–1912) la Arad , Sibiu, Caransebeş (1909–1912) şi la Bucureşti (Facultatea de Litere şi Filosofie, 1912–1914). A fost învăţător la Geomal (1914–1916), apoi în- văţător şi preot-paroh la Boholt, jud. Hunedoara (1916–1922). Între 1922 şi 1947 a fost direc- tor al Arhivelor Statului din Cluj, calitate în care le-a organizat şi dezvoltat, el însuşi depis- tând numeroase documente; subsecretar de stat la Ministerul de Interne (1931–1932) şi la Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor (1933). În 1950 a fost arestat în lotul miniştrilor antonescieni şi închis la Sighet (până în 1955). Autor a numeroase lucrări, studii şi articole pri- vind istoria socială a Transilvaniei, legăturile existente de-a lungul veacurilor între cele trei ţări române, istoria bisericii româneşti: Cronica popii Vasilie din Scheiul Braşovului. c. 1650. Cu note şi lămuriri (1913); Şerban Vodă Cantacuzino şi biserica românească din Ardeal (1915); Istoria bisericii şi a vieţii religioase a românilor din Ardeal şi Ungaria (1918); Relaţiile comerciale ale Ţării Româneşti cu Ardealul până în veacul XVIII (1920); Istoria neamului românesc (1922); Relaţiile mitropolitului Şaguna cu românii din Principatele Române (1925); Din istoria artei religioase române. Zugravii bisericilor române (1926); Păstori ardeleni în Principatele Române (1926); Relaţiile Bisericii Române Ortodoxe din Ardeal cu Principatele Române în veacul XVIII (1928); Viaţa bisericească a românilor din Ţara Oltului (1930); Lămuriri noi cu privire la Revoluţia lui Horia (1933); Domni din Principatele Române pribegi în Transilvania în veacul XVII (1934); Domni şi boieri din Ţările Române în oraşul Cluj şi românii din Cluj (1935); Din istoria dreptului românesc din Transilvania (1935); Mănăstirile ro- mâneşti din Transilvania şi Ungaria (1936); Viaţa Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania în cei din urmă douăzeci de ani ( 1919–1939 ) (1940); Contribuţii la studiul populaţiei din Transilvania în trecut (2 vol., 1941–1942); Drăguş, un sat din Ţara Oltului (Făgăraş) (1945); Din relaţiile noastre cu Rusia. Fraţii David şi Teodor Corbea din Braşov în slujba poporului român ca luptători contra Unirii cu Roma, ca diplomaţi şi scriitori (1960); Şcolile de muzică şi cântare bisericească din Iaşi (1558) şi Bucureşti (1711–1823) şi ro- mânii din Transilvania (1965); Emigrări româ- neşti din Transilvania în sec. XIII–XX (1971) ş.a. A fost și autorul unor lucrări cu caracter biografic: Bibliografia scrierilor lui Nicolae Iorga (Ce a scris Nicolae Iorga). Viaţa şi activitatea lui (1913); Activitatea istorică a lui Nicolae Iorga (1921); Regele Ferdinand al României (1925); Bibliografia operelor lui Nicolae Iorga (1931); Din relaţiile şi corespondenţa poetului Gh. Sion cu contemporanii săi (1939); Din corespondenţa poetului Gheorghe Sion. Viaţa şi activitatea sa (1940); Episcopul Dionisie Novacovici (în anii 1761–1767) (1973). MICLOŞI, CORNELIU (5 martie 1887, Covăsânţ, jud. Arad – 10 august 1963, Timişoara ), inginer Membru titular – 2 iulie 1955 Studii liceale la Arad şi superioare la Karlsruhe (Facultatea de Electrotehnică) şi la Budapesta (Facultatea de Mecanică), obţinând în 1909 diploma de inginer mecanic; în 1912 şi-a luat titlul de doctor în ştiinţe tehnice. A fost asistent la Facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnice din Budapesta (1909–1912), inginer în diferite unităţi industriale (1912–1918), docent al Universităţii Tehnice din Budapesta (1918– 1919), director al Întreprinerilor comunale din Timişoara (1919–1948), profesor suplinitor la Şcoala Politehnică din Timişoara (1925– 1930), profesor la Politehnica din Timişoara (1947–1963), unde a predat cursul de utilizări ale energiei electrice în industrie, iar apoi pe cel de acţionări electromecanice; preşedinte al Cercului pentru încurajarea sudurii (1938– 1945). A fost director al revistei „Sudura” din Timişoara (1938–1945); şeful Secţiei de su- dură din cadrul Bazei de Cercetări Ştiinţifice şi Tehnice din Timişoara (1951–1955); direc- tor al Centrului de Cercetări Tehnice din Baza Timişoara (1955–1963). Problema principală căreia i s-a dedicat a fost sudarea prin presiune cap la cap prin topire intermediară şi aplicarea ei pentru şinele de cale ferată. A inventat, în