Viata academica in Banat

268 600 de strigături şi cântece lirice. În 1906 a apărut cel de-al doilea volum, Balade , care re- uneşte 25 de cântece bătrâneşti bănăţene (între care Ducin, Toma, Mârza, Piperea, Pintea şi ciclul Novăceştilor ), urmat în 1912 de cel de-al treilea, Descântece , unde a reunit 114 de texte însoţite de descrierea întregii practici magice, a obiectelor folosite şi a mimicii celui care descântă. A mai publicat un volum de basme ( Frumoasa din nor şi alte poveşti ) şi două de versuri inspirate de război ( Frunzuliţe din război ). S-a remarcat şi ca tradu- cător, tălmăcind din creaţia lui I. S. Turgheniev ( Clara Milici , 1890; Ceasul , 1909). HOSSU, IULIU (30 ianuarie 1885, Milaşu Mare, jud. Bistriţa- Năsăud – 28 mai 1970, Bucureşti), episcop greco- catolic Membru de onoare – 2 iunie 1945 (repus în drepturi – 3 iulie 1990) Studii gimnaziale la Reghin, Târgu Mureş şi Blaj (1896–1904), teologice la Roma, la Colegiul „De Propaganda Fide” (1904–1910), unde a obţinut doctoratul în teologie şi filosofie în 1910, an în care a fost hirotonit preot. Revenit în ţară, a fost secretar la Episcopia Lugojului (1910–1913), profesor la Seminarul Teologic din Lugoj (1913–1914), episcop de Gherla (1917–1948), perioadă în care a îndrumat acti- vitatea Academiei Teologice din Cluj-Gherla şi a Şcolii Pedagogice de Fete din Gherla. A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, unde, din însărcinarea ma- relui Sfat Național Român, a citit proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul Român; ulterior, alături de episcopul Miron Cristea, de Al. Vaida- Voevod și Vasile Goldiș, a făcut parte din dele- gaţia care a dus la București declarația de Unire și cel care a înmânat regelui Ferdinand Actul Unirii Transilvaniei cu România. A desfăşurat o intensă activitate culturală în cadrul Asociaţiunii Transilvane pentru Limba Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). Şi-a adus o însem- nată contribuţie ca senator, cu prilejul dezbaterii legii cultelor şi a ratificării Concordatului. A pu- blicat cuvântări, predici, pastorale, articole, cele mai multe apărute în organul oficios al eparhiei, „Curierul creştin”. Pentru apărarea credincioşilor greco-catolici, în 1948 a fost arestat şi închis la vila patriarhală de la Dragoslavele (1948–1949). În urma refuzului de a renunţa la credinţa gre- co-catolică şi de a accepta scaunul mitropolitan al Moldovei, a fost transferat în lagărul de la Căldăruşani (1948), iar de aici la Sighet, unde a fost supus unui regim de exterminare (1950– 1955). Ulterior a fost dus la Curtea de Argeş (1955–1956), apoi i s-a fixat, până la sfârşitul vie- ţii, domiciliu forţat la Căldăruşani. Bolnav, a fost transferat la Spitalul „Colentina” din Bucureşti, unde a şi încetat din viaţă. La 28 apr. 1969 papa Paul al VI-lea l-a consacrat cardinal in pectore , numire făcută publică abia la 5 mart. 1973. A lă- sat un volum de memorii intitulat Credința noas- tră este viața noastră – Memoriile cardinalului dr. Iuliu Hossu (apărut postum, 2003). IACOB, CAIUS (29 martie 1912, Arad – 6 februarie 1992, Bucureşti), matematician Membru corespondent (2 iulie 1955) şi membru Membru titular – 21 martie 1963 (membru corespondent – 2 iulie 1955) Preşedinte al Secţiei de știinţe matematice (1979–1992) Studii secundare la Arad ( Liceul „Moise Nicoară” , 1921–1924) şi Oradea (Liceul „Emanoil Gojdu”, 1924–1928) şi universitare (Facultatea de Știinţe, 1928–1931) la Bucureşti;