213 / 414
213
Tot la mijlocul anului 2015, am iniţiat o deloc uşoară activitate privind primenirea bibliotecii,
avându-se în vedere că o astfel de muncă nu a mai fost întreprinsă de zeci de ani. După o selecţie
riguroasă şi temeinică, păstrându-se câte un exemplar ca document istoric, s-au scos din evidenţă
prin casare 18.295 de cărţi uzate din punct de vedere moral şi fizic şi care nu au mai fost solicitate
timp îndelungat, făcându-se loc altor publicaţii actuale, de înaltă valoare ştiinţifică şi literară.
Astfel, la sfârşitul anului trecut, patrimoniul bibliotecii a numărat 344.669 de unităţi (259.325
periodice şi 85.346 de cărţi), în valoare totală de 232.715,50 lei.
Dacă perioada de după 1990, dar mai cu seamă cea care s-a scurs după 2000 nu au fost propice
Bibliotecii Filialei Timişoara a Academiei Române, anul în care nu demult am păşit se anunţă
generos. Prin grija domnului acad. Păun Ion Otiman, preşedintele Filialei Timişoara a Academiei
Române, biblioteca a beneficiat, din partea Academiei Române, de un substanţial fond pentru
reparaţii capitale şi reabilitare, clădirea aflându-se, în prezent, într-o stare medie de degradare.
Proiectul, al cărui deviz se ridică la 436.488 euro (TVA inclus), se găseşte în stare finală, urmând ca
în curând să înceapă lucrările de reabilitare a faţadei care îşi va recăpăta forma iniţială, a şarpantei,
a tâmplăriilor, precum şi refacerea instalaţiilor şi finisajelor şi pentru rezolvarea infiltraţiilor de apă
în pereţii demisolului. O lucrare de mult aşteptată ţine de curtea interioară, care va fi acoperită,
devenind aptă pentru organizarea şi desfăşurarea unor manifestări culturale şi ştiinţifice.
Beneficiind de o clădire reabilitată modern, după ultimele tehnologii în domeniu, cu nădejdea
că problema personalului decimat în timp îşi va găsi rezolvarea cuvenită (în 1996 erau 16 bibliote-
cari) nu ne rămâne decât să ne concentrăm atenţia asupra unor programe complexe de manifestări
specifice, în aşa fel încât Biblioteca Filialei Timişoara a Academiei Române să devină, în urbe, un
important vector de cultură, educaţie şi cercetare.