156 / 414
156
Crişana
(Dorin Uriţescu, Ionel Stan), al cărui prim volum a şi
apărut în anul 1996, pentru ca şi acest proiect să fie atribuit,
în cele din urmă şi tot nemotivat, aceluiaşi institut clujean.
Perioada aceasta a fost însă benefică pentru cercetările
în domeniul
stilisticii
, stimulate de Ion Coteanu, directorul
de atunci al Institutului de Lingvistică din Bucureşti.
Rezultatele unor eforturi întinse pe mai mulţi ani au fost
valorificate prin editarea, cu mijloacele pe care le-am avut
la îndemână (adică la Tipografia Universităţii) a două serii:
Limbaj
poetic şi versificaţie în secolul al XIX-lea
, în care au
apărut volumele elaborate de Colectivul de stilistică:
Limbaj
poetic şi versificaţie în secolul al XIX-lea – 1800-1870
(1977),
Versificaţia
(1978),
Metafora
(1979),
Comparaţia. Epitetul.
Sintaxa poetică
.
Simbolul
(1981) şi seria
Structura imaginii
în stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul
al XIX-lea
, în care au apărut volumele
Structura imaginii în
stilul ştiinţific
(1982),
Structura imaginii în stilul publicistic
(1983),
Structura imaginii în stilul administrativ-juridic
(1984),
Imaginea în stilurile nonartistice ale limbii române
literare în secolul al XIX-lea. Sinteză
(1986).
În cadrul aceloraşi preocupări, Colectivul de stilistică
a elaborat o lucrare de mare modernitate în două volume:
Text, figură, coerenţă
(1987) şi
Text, figură, coerenţă.
Bibliografie selectivă
(1987), care au constituit premiere
absolute în filologia noastră. La acest proiect, se adaugă şi un
altul, la fel de nou:
Derivatele textului
, rămas în manuscris.
După 1990, în condiţiile unui veritabil exod al
cercetătorilor, care au preferat cariera didactică, numărul
acestora s-a micşorat considerabil, îndeosebi în ce priveşte
domeniul lingvisticii. În prezent, este activă o singură
cercetătoare, antrenată în colaborarea la
Dicţionarul
etimologic al limbii române
. În schimb, a rămas relativ
constant numărul celor care s-au dedicat istoriei literare,
prin schimbarea din mers a profilului profesional (este
vorba de vechii stilisticieni), la solicitarea lui Eugen Simion
ca institutul să participe la elaborarea unui proiect pe cât
de ambiţios, pe atât de util:
Dicţionarul general al literaturii
române
, pentru care s-au redactat peste 200 de articole,
inclusiv despre scriitori români din Serbia.
Cele două proiecte continuă şi în prezent.
Alte două proiecte,
Dramaturgia postbelică
româneas-
că
şi
Romanul
postbelic românesc
.
Dosarul receptării critice
,
abordate la aceeaşi solicitare, s-au concretizat în volume
de mari dimensiuni, dar care, din cauza lipsei mijloacelor
financiare necesare, nu au putut să fie editate decât târziu.
După mari eforturi, depuse de cei peste 40 de autori
(dintre care majoritatea sunt colaboratori externi), primul
volum,
Literatura
, a fost încheiat şi tipărit în anul 2015. El
cuprinde peste 900 de articole despre scriitori, dintre care
mai mult de jumătate sunt scriitori români, inclusiv 40 din
Voivodina, cărora li se adaugă scriitori germani (aproximativ
200), sârbi (aproximativ 100), unguri (50), slovaci (45),
bulgari, ucraineni şi cehi. Volumul este dedicat aniversării a