155 / 414
155
* * *
În primii ani de existenţă a Sectorului de lingvistică,
cercetătorii săi au fost antrenaţi să colaboreze la un foarte
important proiect al Institutului de Lingvistică din Bucureşti,
dar, în egală măsură, unul de interes naţional:
Tratatul de
istoria limbii române
, lor revenindu-le redactarea amplului
capitol
Formarea cuvintelor în limba română între 1780
şi 1880
. Au fost excerptate zeci de mii de fişe şi au fost
alcătuite monografii integrale ale principalelor mijloace de
formare a cuvintelor la care s-a recurs în intervalul respectiv
(derivarea cu prefixe şi sufixe, compunerea, prefixoidele
şi sufixoidele). Întregul material a fost trimis institutului
tutelar, dar, din păcate, proiectul nu a fost dus până la capăt
(aşa cum s-au petrecut lucrurile şi cu celelalte tentative de
a-l relua), iar contribuţia timişoreană, deloc nesemnificativă,
fie a rămas nefolosită, fie, în cazul cel mai bun pentru ştiinţă,
dar neplăcut pentru autori, a fost inclusă în alte proiecte, în
substanţa cărora s-a anonimizat.
Dincolo de acest neajuns (care, din păcate, nu va
rămâne singular), munca la acest proiect şi finalizarea lui
în cele mai bune condiţii ştiinţifice a reprezentat pentru
tinerii cercetători şi o şcoală la care s-au iniţiat în tehnica
şi disciplina cercetării ştiinţifice, experienţă extrem de
folositoare în cariera lor ulterioară.
Odată cu trecerea la Universitate, s-a produs o
reorientare, fie şi parţială, spre cercetarea culturii bănăţene.
Profesorul Ştefan
Munteanu
a iniţiat proiectul unor
ediţii
ştiinţifice din operele primilor lingvişti din această provincie:
Paul Iorgovici,
Observaţii de limba rumânească
(Doina Bogdan-
Dascălu, Crişu Dascălu), Constantin Diaconovici Loga,
Gramatica
românească
(Olimpia Berca, Eugen Dorcescu),
Iosif Popovici,
Scrieri lingvistice
(Maria-Luiza Sitaru, Livia
Vasiluţă), Simeon Mangiuca (monografie de Doina Babeu),
care au şi apărut la Editura Facla. Readucerea în actualitate a
acestor texte a avut ca efect sperat, dar şi produs, revalorizarea
personalităţilor respective în perspectiva istoriei lingvisticii
româneşti.
În aceeaşi arie de preocupări intră şi alte proiecte
importante:
Dicţionarul subdialectului bănăţean
şi
Dicţionarul
toponimic al Banatului
, pentru realizarea cărora s-a adunat
un imens material prin anchete de teren, dar care, din păcate,
nu au fost decât parţial valorificate prin publicare parţială a
acestor lucrări.
În aceeaşi perioadă au început şi
anchetele dialectale
pentru
Atlasul lingvistic român pe regiuni. Banatul
, proiect
la care s-au angajat Maria-Luiza Sitaru şi Eugeniu Berca. Şi
în acest caz avem de a face cu o situaţie cel puţin ciudată,
căci, din motive greu de înţeles, proiectul a fost încredinţat
Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”
din Cluj-Napoca; în schimb, la fel de inexplicabil, institutului
nostru i-a fost atribuit
Atlasul lingvistic român pe regiuni.