Viata academica in Banat

363 prin suprafaţa deţinută, cât şi prin ponderea populaţiei ocupate în activităţi productive, de servicii social-culturale, de habitat şi de turism. Carta europeană a spaţiului rural apreciază că teritoriul rural al Europei reprezintă 85% din suprafaţa sa totală şi afectează, direct sau indirect, mai mult de jumătate din populaţia europeană. In multe ţări europene se afirmă că ruralul, cu tot ce aparţine acestei noţiuni: popu- laţie, sate, cultură, tradiţii, istorie, viaţă econo- mică şi socială, peisagii etc., constituie cartea de vizită a ţării, identitatea lor naţională. Revigorarea, reactivarea cercetărilor în domeniul dezvoltării spaţiului rural sunt impuse prerogativele timpului pe care-l traversăm, de apariţia unor procese cu efecte negative asupra stării de ansamblu a ruralului. În România, această chestiune se pune cu mai multă acuitate dacă luăm în considerare şi perioada de jumăta- te de secol în care s-au produs grave distorsiuni în starea de normalitate economică şi socială. Cu toate inconsecvenţele manifestate în perioada de după Decembrie 1989, indubi- tabil România şi-a exprimat opţiunea clară de integrare în structurile economice europene. Cu alte cuvinte, România trebuie să-şi adapteze structurile economice, agrare şi rurale la cele din Uniunea Europeană. Referitor la dezvolta- rea spaţiului rural, România trebuie să adopte o nouă filosofie de evoluţie. Conform acestei noi filosofii, spaţiul rural în Europa Constituie un spaţiu peisager preţios, fruct al unei lungi istorii şi a cărui salvare este o vie preocupare pentru societate. Spaţiul rural îşi poate îndeplini funcţiile de aprovizionare, de destindere şi de echilibru, dintre cele mai dorite în societate, doar dacă rămâne un spaţiu de viaţă atrăgător şi original, dotat cu o bună infrastructură, o agri- cultură şi o silvicultură viabile, condiţii locale