Viata academica in Banat

336 supraconductibilităţii la construcţia maşinilor electrice (Ministerul Construcţiei de Maşini 1973-1980) şi la conversia magneto-hidrodina- mică (MHD), expertizarea defecţiunilor apăru- te la motoarele de 3200 kW de la evacuarea gazelor arse din centralele Rovinari şi Turceni (1982-1986), expertizarea defectării turboge- neratorului de 330 MVA de la Centrala Turceni (1985-1986) care a implicat studierea barelor Roebel în scopul optimizării acestora, experti- zarea defectării hidrogeneratorului de 167 MW de la Centrala Râul Mare Retezat (1986-1987), participare în comisiile de recepţie a unităţilor hidroelectrice de pe Someş şi Sebeş (Electro Centrale Cluj-Napoca 1972-1985), studierea şi realizarea motorului pas cu pas pentru tehnica de calcul (IAEM Timişoara 1988-1990) ş.a. Activitatea tehnică este reflectată în cele peste 35 protocoale şi proiecte întocmite singur sau în colaborare. Cu toate că prof. dr. ing. Toma Dordea a avut o reţinere, ba chiar o aversiune faţă de activitatea administrativă, viaţa a fost cea care a hotărât altfel. O perioadă de timp a funcţi- onat ca prodecan apoi decan la Facultatea de Electrotehnică, facultate pe care a condus-o cu dăruire şi pricepere timp de 15 ani, iar între anii 1981-1984 a funcţionat ca prorector la Institutul Politehnic Traian Vuia din Timişoara. Drept recunoaştere şi apreciere a valo- roasei şi amplei activităţi a prof. dr. ing. Toma Dordea, Academia Română, în adunarea sa generală din 9 martie 1991 îl primeşte în rândurile sale ca membru corespondent. Este numit după aceea secretarul ştiinţific al Filialei Academiei Române din Timişoara. În noua calitate, prof. dr. ing. Toma Dordea desfăşoară o activitate ştiinţifică cu mai multă hotărâre, dăruire şi pasiune, obţinând rezultate remarcabile, originale. Acestea fac ca Academia Română să-l aleagă, pe data de 8 noiembrie 1994 membru titular. Este numit apoi preşedinte al Filialei din Timişoara a Academiei Române. În această calitate reuşeşte printr-o muncă neobosită să ridice activitatea Filialei la nivele valorice superioare. Merită să fie menţionată înfiinţarea, în această perioadă a Centrului de Cercetări Tehnice Fundamentale şi Avansate (CCTFA) unitate care de fapt este continuatoarea Centrului de Cercetări Tehnice (CCT) de la Baza de Cercetări ştiinţifice din Timişoara a Academiei desfiinţat brutal în anul 1976. În cadrul CCTFA acad. Toma Dordea conduce precum şi ca maşină compound şi anticom- pound, iar generatorul sincron, prevăzut cu 3 rotoare (două cu poli proeminenţi şi unul cu poli plini) poate acoperi o gamă de frecvenţe de la 10 Hz la 80 Hz, în care scop înfăşurarea a fost realizată din două căi complet în paralel, putându-se realiza toate tipurile de conexiuni, inclusiv zig-zag. Demnă de remarcat este conceperea şi construcţia unui autotransformator reglabil sub sarcină independent pe fiecare fază pentru tensiuni pe fază de la 0 la 300 V şi curenţi de până la 250 A, cu sistem automat de poziţio- nare a periilor colectoare pe inelul cu sectoare. Sistemul are la bază colectarea curenţilor prin intermediul unor role care se rotesc pe înfă- şurare fără izolaţie, role deplasabile cu două viteze. Sistemul este însuşit de Electroputere din Craiova. Pentru noul laborator de Maşini Electrice a fost concepută schema, automati- zarea lui, panoul repartitor prevăzut cu jacuri originale pentru cuplare, sala de surse echi- pată astfel încât la fiecare soclu se pot obţine simultan 4 tensiuni continue şi 4 alternative de la surse independente, în vederea efectuării de încercări pretenţioase, precum şi frâne cu curenţi turbionari pentru încărcarea maşinilor. În scopul încercării maşinilor de până la 100 kW au fost instalate 3 unităţi cu posibilita- tea recuperării energiei cu care se obţin carac- teristici mecanice deosebit de pretenţioase. O activitate susţinută a fost desfă- şurată în cadrul contractelor cu industria în cadrul cărora intră: încercări de maşini elec- trice în scopuri de omologare (Electromotor Timişoara), expertiza privind defectarea grupului de extracţie de 2500 kW de la Gura Barza (1970), defectarea generatorului prin- cipal al locomotivei Diesel electrice, (1970) şi remedierea defecţiunilor, studierea influenţei nesimetriei tensiunilor de alimentare a motoa- relor auxiliare de pe locomotiva de 5000 kW realizată de Electroputere, (1971), studierea zgomotelor la o maşină care modelează gene- ratoarele de la Porţile de Fier I, (1971-1974), UCM Reşiţa, utilizarea motorului electric linear în scopuri de propulsie utilizabil la minereuri (Minereuri neferoase Deva, 1972), transport de persoane (Ministerul Construcţiilor de Maşini, 1972-1985), cu realizarea unei centuri de electro-putere pentru încercări de 7 km, studierea materialelor izolate şi conductoare la temperaturi criogenice în vederea utilizării