Viata academica in Banat

335 lui autonom cu contact alunecător metalo-lichid” , Bul. IPT, nr.1/1963; „Asupra procesului de trecere a curentului în contactul alunecător cu mercur” , Bul. IPT, nr. 1/1964, etc. S-a ajuns în starea de a putea utiliza acest contact cu care s-a realizat un ondulator cu efect de redresor comandat şi care a fost utilizat peste 10 ani ca sursă în laboratorul de maşini electrice al Politehnicii din Timişoara. Concluzia care rezultă din studiul aces- tei probleme este că acest tip de contact are proprietăţi deosebite şi că el va putea fi utilizat practic datorită faptului că are posibilitatea de evacuare automată a căldurii dezvoltate şi că în caz de amorsare a unui arc, restabilirea se face de asemenea automat, ceea ce nu este cazul cu ventilele semiconductoare. Rămâne ca pe baza tehnologiei, dezavantajele generate de circula- ţia metalului lichid să fie diminuate la valori neesenţiale. Legat de utilizarea contactului meta- lo-lichid la realizarea convertoarelor este procesul de comutaţie în vederea stabilirii celei mai acceptabile soluţii şi la momentul respectiv a apărut utilizarea diodelor, proces studiat în lucrarea: „Studiul comutaţiei cu condensatoare, utilizând dioda semiconductoare” , Bul. şt. IPT, Nr. 2/1964. De asemenea a fost abordată problema funcţionării maşinii de inducţie ca generator în instalaţii aeroelectrice, pentru care domeniu apar ca cele mai potrivite datorită elasticităţii vitezei lor de rotaţie, consecinţă a procesului de alunecare a rotorului faţă de câmpul magnetic învârtitor, în care domeniu au fost elaborate 6 lucrări ca: „Funcţionarea maşinii de inducţie cu rotor în colivie ca generator autonom” ,Vol. Ses. De Com. şt. Iaşi, 1986; „Generator de inducţie cu două viteze de rotaţie utilizat într-o instalaţie aeroelectrică” , Simpoz. Naţ. De Utiliz. A Energ, Vântului, Braşov, 1989, etc. O problemă conexă cu maşinile elec- trice abordată încă în prima parte a activităţii este cea a proiectării şi realizării unui aparat de măsurat rezistenţa prizelor de pământ care a necesitat elaborarea unui studiu asupra redresorului vibrator concretizat în: „Studiul, calculul şi construcţia redresorului comandat electromagnetic” , Electrotehnica, nr. 12/1953. Pe baza clarificării proceselor specifice pierderilor în fier şi a efectului pelicular s-a elaborat manualul „Maşini electrice” extins pe 514 pagini publicat în două ediţii (1970 şi 1977), având la bază ecuaţiile sub forma gene- rală pentru toate tipurile de maşini din care se pot deduce prin particularizare cele utilizate în literatura de specialitate, pe baza cărora s-a elaborat cursul „Proiectarea şi construcţia maşinilor electrice” extins pe 800 p. publicat în două ediţii în cadrul Politehnicii, 1952 şi 1991, în care s-au utilizat relaţiile stabilite în lucrările elaborate înainte. În manualul de maşini elec- trice s-a căutat să se fundamenteze cât se poate mai convingător relaţiile specifice fiecărui tip de maşină, pentru a putea fi utilizate în calcul, iar în cel de proiectare au fost utilizate pe scară largă trimiteri la bibliografie, întrucât relaţiile utilizate, în marea lor majoritate, au expresii complicate, stabilirea lor fiind inoportună în manualul conceput cu scop precis pentru toate tipurile de maşini. Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice întreprinse de prof. dr. ing. Toma Dordea sunt cuprinse sintetic, în cele peste 120 de lucrări ştiinţifice publicate în revistele Academiei şi în alte reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare precum şi în volumele unor conferinţe, simpozioane sau congrese naţionale sau inter- naţionale De asemenea cele 15 cursuri, manuale tratate sau monografii elaborate de academi- cianul Toma Dordea conţin cele mai valoroase rezultate obţinute de Domnia sa singur sau în colaborare cu doctoranzii săi ori cu cadrele didactice de la Catedra de Maşini Electrice pe care a condus-o 46 de ani. Activitatea tehnică În paralel cu activitatea didactică, de cercetare proiectare s-a desfăşurat şi o activi- tate tehnică pentru dezvoltarea Laboratorului de maşini electrice şi pentru unităţi economice din ţară. În această calitate domnul prof. dr. ing. Toma Dordea a avut în vedere ceea ce spunea Th. Von Karman: „Omul de ştiinţă explorează ceea ce există, inginerul creează ceea ce nu există”. Încă din perioada laboratorului vechi s-a căutat modernizarea lui prin calculul şi construcţia la UCM Reşiţa a unui grup Ward- Leonard de 50 kW, cu proprietăţi care depăşesc în mare măsură pe cele ale maşinilor obişnuite, de serie, astfel că generatorul de curent conti- nuu poate funcţiona ca maşină în derivaţie cu variaţia tensiunii la borne de la 20 la 200 V,