Viata academica in Banat

316 Aurel Bărglăzan, contribuind activ atât la orga- nizarea activităţii didactice a acestei noi secţii de specializare, cât şi la crearea şi dezvoltarea bazei materiale pentru ea. Ca şi cadru didactic şi-a desfăşurat activitatea la disciplinele „Pompe, ventilatoare, compresoare” (1951-1960), „Turbine şi turbo- transmisii hidraulice” (1960-1990), „Cavitaţia” (1985-1990) toate la Facultatea de Mecanică şi Măsuri hidraulice (1956-1960), Maşini hidrau- lice (1959-1961) la Facultatea de Construcţii. Pentru disciplinele enumerate profe- sorul Ioan Anton a sintetizat ceea ce era mai nou pe plan internaţional prezentând cursuri moderne, bine structurate şi concise care au conţinut şi rezultatele cercetărilor proprii ca şi ale colectivului de maşini hidraulice din Timişoara. Manuscrisul cursului de turbine hidrau- lice (cca. 850 pagini) a fost scheletul pe care s-a redactat tratatul de „Turbine hidraulice” apărut la editura „Facla” 1979 şi a celui pe care s-a redactat cursul de „Turbine hidraulice şi turbo- transmisii” vol I 1992. Manuscrisele celorlalte cursuri predate au următoarele extinderi: „Pompe, ventilatoare, compresoare” 600 pagini, „Maşini hidraulice” 250 pagini, „Măsuri hidraulice” 250 pagini. Conducerea disciplinelor amintite a necesitat eforturi substanţiale pentru dezvolta- rea bazei materiale aferente. Este absolut obli- gatoriu să subliniem aici rolul decisiv pe care l-a avut profesorul Ioan Anton în construirea şi dotarea Laboratorului de maşini hidraulice, lucrare distinsă cu Premiul de Stat clasa III în 1953. A conceput staţiuni moderne, dotate cu mijloace de măsură adecvate, care funcţionea- ză perfect şi astăzi. Nu numai baza materială a discipli- nelor l-a preocupat pe profesorul Anton ci în acelaşi timp modul în care s-au însuşit cunoş- tinţele de către studenţi, astfel încât aceştia să devină adevăraţi ingineri, promotori ai noului în industrie. Numeroasele proiecte de diplo- mă conduse de profesorul Anton au venit să soluţioneze probleme concrete izvorâte din problematica industriei româneşti, unele dintre acestea constituind mai târziu tocmai subiecte ale activităţii practice desfăşurate de tinerii absolvenţi la locul de muncă. A urmărit cu mult interes dezvoltarea profesională a foştilor lui studenţi, modul cum s-au integrat aceştia în colectivele de muncă şi a avut suprema satisfacţie a unui dascăl să constate că scânteia aprinsă în sufletele şi mintea lor în anii de şcoală a devenit o adevă- rată făclie care le-a luminat drumul vieţii în continuare. A fost tot timpul aproape de studen- ţii săi, cărora le-a acordat toată înţelegerea, ajutându-i cu dragoste părintească în momen- tele lor grele. Profesorul Anton a căutat să le insufle dragostea faţă de ţară şi poporul român, faţă de cultura şi tradiţiile strămoşeşti. Activitatea didactică a domnului profe- sor Ioan Anton a fost dublată şi de o activitate de cercetare ştiinţifică de excepţie. Ea a fost începută imediat cu cea didactică nu numai în cadrul Institutului Politehnic din Timişoara ci şi în cadrul Secţiei de maşini hidraulice devenită apoi secţie de Cavitaţie la baza de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara a Academiei Române, unde începând cu anul 1951 a fost încadrat cu jumătate de normă ca şi cercetător ştiinţific. Primele preocupări ştiinţifice au fost dirijate spre studiul fenomenului de cavitaţie, preocupări care s-au amplificat în timp, abor- dându-se diferite aspecte ale acestui fenomen complex în ceea ce priveşte funcţionarea maşi- nilor hidraulice şi nu numai a acestora. Activitatea de cercetare în domeniului cavitaţiei a fost începută prin studii asupra cavitaţiei la pompe. Ideea iniţială principală a fost aceea de abordare sistemică în sensul de a separa elementele care caracterizează condiţiile de cavitaţie care aparţin instalaţiei de cele care aparţin construcţiei pompei. Prin această depar- tajare s-au putut pune clar în evidenţă elemente- le care influenţează performanţele cavitaţionale ale pompei şi anume unghiul intrare în rotor, numărul de palete, poziţia muchiei de intrare, forma suprafeţei paletei, turaţia. În acest mod performanţele cavitaţiona- le au putut fi reprezentate sub forma unor curbe care să descrie comportarea cavitaţională, nu doar în punctul nominal, ci în întreg domeniul de funcţionare. Studiile teoretice au fost verificate printr-un amplu program de cercetări expe- rimentale pe o staţiune special construită, de concepţie proprie. Studiile experimentale efectuate au validat modelul teoretic propus şi au contribuit la fundamentarea soluţiilor constructive de pompe cu rotor având paletaje mixte (palete scurte şi palete lungi). Aceste