Viata academica in Banat

238 BODEA, CORNELIA (9 aprilie 1916, Dud, jud. Arad – 29 aprilie 2010, Bucureşti), istoric Membru titular – 10 noiembrie 1992 (membru corespondent – 13 noiembrie 1990) Studii liceale şi universitare (Facultatea de Filosofie şi Litere, specialitatea istoria României, istorie universală, bizantinologie) la Bucureşti; între 1935 şi 1937 a urmat şi Şcoala Superioară de Arhivistică şi Paleografie de pe lâ- ngă Arhivele Statului. În 1941 şi-a susţinut teza de doctorat Moise Nicoară şi rolul său în lupta pentru emanciparea naţional-religioasă a ro- mânilor din Banat şi Crişana, devenind doctor în filosofie şi litere; în 1969 a obţinut titlul de doctor docent. Între 1937 şi 1942 a funcţionat ca bibliotecară la Biblioteca Catedrei de istorie universală a Facultăţii de Filosofie şi Litere a Universităţii din Bucureşti; între 1949 şi 1975 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti; după 1989, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A desfăşurat o intensă activitate didactică în S.U.A., ca „visiting professor”, ţi- nând numeroase cursuri şi seminarii la diverse universităţi americane, cu precădere la Ohio State University (Columbus Ohio, 1973–1974) şi la Boston College (Boston Mass., 1972–1973, 1987–1989). Specialistă în istoria modernă a României şi istorie modernă universală, s-a consa- crat alcătuirii unor valoroase instrumente de lu- cru: Documente privind Unirea Principatelor (vol. III, 1963); Bibliografia istorică a României sec. XIX (vol. I , V, 1972, 1974). A acordat o atenţie aparte studierii unor mari momente ale istoriei noastre naţionale, activităţii unor reprezentanţi ai culturii române, personalităţilor străine care au avut legă- turi cu trecutul românesc, relaţiilor româno-ameri- cane, româno-franceze şi româno-engleze, rolului femeii în istoria naţională etc., aspecte prezentate în cărți, studii și articole, apărute în ţară şi în străinătate: Cetatea Desnei (1937); Preocupări eco- nomice şi culturale în literatura transilvană din anii 1786–1830 (1956); Figuri puţin cunoscute din Revoluţia de la 1848 (1960); Lupta pentru Unire a revoluţionarilor exilaţi de la 1848 (1960); Din activitatea revoluţionară a „Junimii Române” de la Paris între 1851–1853 (1961); Lupta pentru unitatea naţională 1834–1848 (1967), lucrare distinsă cu Premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române; The Romanians ’ Struggle for Unification 1834–1849 (1970); Cu Iancu Alecsandri în Anglia şi Scoţia la 1850 (1971); Vasile Alecsandri, ctitor de seamă al României moderne (1971); Avram Iancu şi Curtea de la Viena (1972); Unitatea naţională şi independenţa în presa memorialistică americană (1977); „Cântarea României” în dublă versiune ti- pografică la 1850, Paris şi Sibiu (1979); Romanian American Academic Relations in the Past (1979); Transylvania in the history of the Romanians (1982, în colab.); 1848 la români (3 vol., 1982, 1998); Corespondenţa lui N. Iorga cu românii ame- ricani. Perioada 1904–1918 (1983); La révolu- tion européenne de 1848 dans une vision anglaise (1985); David Urquhart, the Principalities and the Romanian national movement (1985); R. W. Seton- Watson şi românii/and the Romanians 1906–1920 (2 vol., 1988, în colab.); Precursors of the Romanian Academy 1866 (1988); Guverne şi opinii europene faţă demişcareamemorandistă (1992); Interferenze rivoluzionarie romeno-mazziniane dopo il 1848 e Romania (1992); Societatea Academică Română şi membrii ei străini 1867–1878 (1992); Charles Colson, Félix Colson şi românii. Restituiri şi recti- ficări istorice (1993); Opinii şi repere americane despre români şi România (1994); Ion Buzdugan şi Unirea Basarabiei ( 1917–1918 ) (1995); Prima Societate a femeilor române ( 1815 ) (1996); Dora d ’ Istria (1828–1888) Through American Eyes (1998); Burton Y Berry, Romanian diaries 1944– 1947 (2000); Moise Nicoară. Gyula (Ungaria) 1784 – Bucureşti 1861 (2001); Valori de artă iu- daică. Megillat Esther. Iaşi 1673 oferită mitropoli- tului Dosoftei (2002); Faţa secretă a mişcării pre- paşoptiste române (2003) ş.a. S-a numărat printre colaboratorii lucrărilor: Istoria Transilvaniei, vol. I–II (1960–1961); Istoria României , vol. IV (1964); Karl Marx, Însemnări despre români (1964, descifrarea trilingvă, traducerea textului etc.); Brève histoire de la Transylvanie (1965); Österreichisches Lexikon 1815–1950 (1972–1982); România. Atlas istorico-geografic (1996). Membru de onoare al Institutului de Istorie „N. Iorga”,