Background Image
Previous Page  174 / 414 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 174 / 414 Next Page
Page Background

174

crizei, în plină desfăşurare, precum şi pentru reluarea creşterii sustenabile a economiei. În aceste

condiţii, prin cercetările întreprinse, membrii Centrului au prezentat câteva opinii şi soluţii ce

vizau următoarele:

• diminuarea decalajului de compatibilitate între noua Politică Agricolă Comună (PAC),

adaptată la starea actuală din Uniunea Europeană (înaltă performanţă tehnică, consumuri materiale

şi costuri din ce în ce mai mari, prezenţa unor stocuri importante de produse agricole cu consecinţe

economice asupra economiei fermelor) şi starea agriculturii româneşti, care are alte obiective (restruc-

turarea profundă şi consolidarea exploataţiilor, susţinerea masivă pentru creşterea randamentelor

tehnice şi economice, penetrarea produselor agrare româneşti pe piaţa agricolă comunitară);

• schimbarea de concept, de mentalitate, adoptarea unei noi filozofii a ruralului, corelată

cu autonomia locală şi cu principiul subsidiarităţii;

• găsirea soluţiilor de rezolvare a necesarului de capital în agricultură şi dezvoltarea

rurală, prin sisteme de finanţare adecvate stării actuale, în vederea opriri declinului economic şi

reluării creşterii economice. Trebuie avut în vedere că nici un sistem de finanţare a agriculturii şi

dezvoltării rurale din UE nu a fost gândit pentru perioade de criză economică și financiară sau de

recesiune economică globalizată.

Pe aceleaşi coordonate, menţionăm şi faptul că turismul rural şi agroturismul, prin specificul

lor de consum agroalimentar intern în gospodăria unde s-au produs alimentele, au o importantă

funcţie de potenţare economică a capacităţii gospodăriilor ţărăneşti, îndeosebi în zonele montane.

Investiţiile în economia neagricolă din spaţiul rural, pe lângă asigurarea creşterii valorii

adăugate brute prin procesarea materiilor prime agricole şi neagricole din resurse locale, mai are

şi alte avantaje, atât în perioadele de criză şi recesiune cât şi în cele de creştere economică, în

sensul creării de noi locuri de muncă, folosirea şi stabilizarea forţei de muncă locale, revitalizarea

localităţilor rurale, în mod deosebit a celor din zonele defavorizate şi periferice.

Analizând nevoia de investiţii în agricultură, am apreciat că prima prioritate investiţiona-

lă din agricultura României, care trebuie inclusă pe primul loc în toate programele strategice ale

Zilele Academice Timișene 2015: Conferința „Schimbările climatice și Agricultura”, Acad. Cristian Hera.