Viata academica in Banat

347 NICOLAE CORNEANU, MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI ROMÂNE Aniversarea a 150 de ani de la înfiinţa- rea Academiei Române reprezintă un moment potrivit pentru a evoca activitatea membrilor acestui prestigios for academic în domeniul ştiinţei, artei, culturii şi Teologiei bănăţene. Sesiunea omagială 150 de ani de viaţă academică în Banat , organizată de filiala locală a Academiei Române, evidenţiază, între altele, şi strădaniile depuse de unii ierarhi bănăţeni 1 pe tărâmul ştiinţei, culturii şi spiritualităţii, din rândul cărora face parte, de asemenea, Înalt Prea Sfinţia Sa dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. Născut la 21 noiembrie 1923 în Caransebeş, din părinţii Elena (născută Oprea) şi Liviu, preot la biserica Sfântul Ioan Botezătorul 2 , Nicolae Corneanu urmează cursurile cunoscutului liceu „Traian Doda” în oraşul natal, din clasa I şi până la obţinerea diplomei de bacalaureat (1942), apoi se înscrie la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1942- 1946), fiind concomitent şi student al Facultăţii de Filozofie, apoi al celei de Litere, secţia Filologie clasică (1946-1948). Orientat către vocaţia sacerdotală prin modelul tatălui 3 şi al unchiului său, pasionat de patristică, filozofie şi limbi clasice, tânărul licenţiat în Teologie 4 se înscrie la doctorat, iar în data de 30 iunie 1949, la vârsta de numai 26 de ani susţine deja teza cu titlul Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile mona- hismului creştin pe Valea Nilului 5 , sub coordo- narea ştiinţifică a renumitului patrolog Ioan G. Coman, creatorul unei noi discipline „patristica stră-română 6 , cu care se va afla permanent în relaţii de colaborare şi prietenie 7 . Chiar în perioada studiilor, tânărul teolog Nicolae Corneanu este hirotonit diacon necăsătorit (1943) pe seama catedralei episco- pale din Caransebeş de către episcopul Veniamin Nistor, în acelaşi an fiind numit profesor supli- Preot dr. Ionel POPESCU , Acad. Păun Ion OTIMAN nitor la Academia Teologică din Caransebeş, unde va funcţiona de la 1 aprilie 1947 şi până la 1 septembrie 1948. Din păcate, imediat după instaurarea regimului comunist-ateu, Episcopia Caransebeşului şi Academia Teologică au fost desfiinţate, diaconul profesor Nicolae Corneanu primind ascultări pe linie adminis- trativ-bisericească 8 . Astfel, în anul 1949 este numit secretar eparhial, apoi referent principal la Centrul eparhial din Timişoara, iar între anii 1952-1956 funcţionează ca şi consilier cultural la Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului. Pregătirea teologică de excepţie, precum şi numeroasele articole şi studii pe teme patristice publicate în foile şi revistele bisericeşti, încă din primul an de studenţie, îl recomandă însă pe diaconul Nicolae Corneanu pentru continuarea activităţii didactice, astfel că, în anul 1956, este numit profesor la Seminarul Teologic din Caransebeş, unde predă greaca şi franceza până la 1 martie 1959 când devine conferenţiar universitar la catedra de Îndrumări misionare a Institutului Teologic de grad universitar din Sibiu, în această calitate predând Teologia simbolică şi Limba greacă. În anul 1960, diaconul Nicolae Corneanu primeşte hirotonia întru preot, iar la 15 decembrie, acelaşi an, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului 9 .Peste un an şi o lună, respectiv la 17 februarie 1962,