Viata academica in Banat

327 ACADEMICIANUL DAN MATEESCU Acad. Dan DUBINĂ Repere biografice Academicianul Dan Mateescu s-a născut în 15 noiembrie 1911, la Călărași. A urmat școala primară și liceul din Călărași, după care a plecat în Germania, la Berlin, unde a urmat cursurile Facultății de Construcții de la Școala Politehnică din Charlottenburg. Și-a început cariera profesională în anii premergă- tori celui de al doilea război mondial, ca ingi- ner la Uzinele Domeniilor Reșița, Fabrica de Construcții Metalice. Din anul 1944 a început să predea la recent înființata Facultate de Construcții din cadrul Școlii Politehnice din Timișoara, unde devine profesor titular în 1948. Până la pensi- onare, în anul 1981, a îndrumat și a format 37 de promoții de ingineri, însumând peste 3000 de absolvenți, care și-au desfășurat și își desfășoară activitatea în toate regiunile țării, în Europa și peste tot în lume. A condus și a format 39 de doctori ingineri în domeniul construcțiilor metalice. Cu foarte puține excep- ții, toate cadrele didactice din cadrul Catedrei de Construcții Metalice de la Facultatea de Construcții din Timișoara (pe care a condus-o de la înființarea ei în 1948) i-au fost doctoranzi, formându-se ca dascăli și cercetători sub îndru- marea sa. Domnul Academician Dan Mateescu, profesor emerit, doctor honoris causa a trei universități tehnice cu școli de construcții de nivel național din România (București, Cluj- Napoca și Timișoara), cetățean de onoare al orașelor Timișoara (2000), Hunedoara (2001) și Călărași (2005), a fondat și a dezvoltat într-o carieră extraordinară, de-a lungul a aproape 78 de ani, ceea ce, cu recunoștință și mândrie, numim astăzi „Școala de Construcții Metalice și Stabilitate a Structurilor din Timișoara”, cunos- cută și recunoscută peste tot în lume! Scurt istoric Apariția și dezvoltarea construcțiilor din oțel în partea de vest a României și în special pe teritoriul istoric al provinciei Banat (având Timișoara drept capitală) a fost stimulată și influențată de apariția și dezvoltarea indus- triei metalurgice în această zonă la începutul secolului al XVII-lea. Prima uzină înființată aici în 1771 de către autoritățile austriece a fost uzina metalurgică de la Reșița (situată la 110 km de Timișoara). În anul 1885 au fost înfiin- țate uzinele metalurgice de la Hunedoara (la 180 km de Timișoara). Este de remarcat faptul că o parte a profilelor corniere din oțel utiliza- te pentru construirea Turnului Eiffel în epoca respectivă a fost produsă la Hunedoara. În cadrul uzinei de la Reșița funcționa un atelier pentru confecții metalice și poduri din oțel, care includea la vremea respectivă și un birou de proiectare. Aici și-a început cariera profesională, în anul 1935, tânărul Dan Mateescu, proaspăt absolvent al Școlii Politehnice din Berlin, Charlottenburg. În anul 1940, atelierul de confecții metalice a fost mutat la Bocșa Română (situată la 90 km de Timișoara), care a devenit ulterior Fabrica de Construcții Metalice Bocșa, avându-l pe Dan Mateescu drept conducător. În anul 1941, în cadrul Școlii Politehnice din Timișoara a fost înființată Facultatea de Construcții. Dan Mateescu a fost solicitat și încadrat aici pe post de conferențiar în anul