Viata academica in Banat

205 Samuil Klain, Propovedanie sau învăţături la îngropăciunea oamenilor morţi , Blaj, 1784; Radu Tempea, Gramatica românească , Sibiu, 1797; I. Molnar, Retorica adecă învăţătura şi întocmirea frumoasei cuvântări , Buda, 1798; Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dacia , Buda, 1812; Dimitrie Ţichindeal, Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralice învăţături , Buda, 1814; Pavel Vasici-Ungureanul, Antropologia sau scurta cunoştinţă despre om şi despre însuşirile sale , Buda, 1830; Constantin Loga, Viaţa Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru buna creştere şi îndreptare a pruncilor întocmită , Buda, 1831. În urma constituirii acestui fond de carte de patrimoniu, un angajat se specializează pe cartea veche, reprezentând biblioteca la diverse manifestări desfăşurate sub genericul Cartea de patrimoniu, sursă inepuizabilă de informaţii , 1983, Târgovişte, Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional (cercetare şi valorificare), 1984, Târgu-Mureş, Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional (cercetare şi valorificare), precum şi la alte manifestări ştiinţifice de acest fel, locale şi naţionale. În general, eforturile bibliotecii în domeniul bibliografic au fost canalizate în direcţia punerii în valoare a conţinutului colecţiilor sale în funcţie de tematica departamentelor de cercetare ştiinţifică. Mai evidenţiem faptul că, în acest interval, s-a definitivat structura organiza- torică a bibliotecii, susţinută de patru mari compartimente: 1. Completarea şi orga- nizarea patrimonială a colecţiilor, sursele fiind cumpărarea, donaţia şi schimbul; 2. Sistematizarea colecţiilor: munca informaţi- onal-bibliografică; 3. Servirea utilizatorilor la sală şi prin împrumuturi; 4. Conservarea şi gestionarea fondurilor. Anul 1990 reprezintă un alt an-bornă pentru bibliotecă. Printre primele legi decretate de Consiliul Frontului Salvării Naţionale a fost Legea nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind orga- nizarea şi funcţionarea Academiei Române, în conţinutul căreia, la articolul 10, se specifică: „Academia Română are filiale în principalele centre ştiinţifice şi culturale ale ţării stabilite de adunarea generală”. În virtutea acestui decret-lege, Baza de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara se transformă în Filiala Academiei Române. În urma acestor transformări, biblio- teca bazei devine Biblioteca Filialei Timişoara a Academiei Române. Deşi după evenimentele din decem- brie, aşteptările au fost mari, perioada ce a urmat (1990-2015), nu a fost deloc benefică, chiar neprietenoasă, dacă ne raportăm la neajunsurile financiare, de spaţii, personal, informatizare, cu excepţia sfârşitului de an 2015, când am primit din partea Academiei Române 108.500 lei pentru realizarea proiectului de demarare a lucrărilor de reparaţii capitale şi de reabilitare a bibliotecii. Cu toate acestea, sunt câteva aspecte de reţinut din istoria recentă a acestei instituţii. S-a continuat popularea la raftul liber, astfel că, în 1997, erau expuse la vederea utilizatorilor, 2590 de cărţi şi 1299 de fascicole de periodice din profilul istoria şi filozofia ştiinţei. S-a insistat, în continuare, şi asupra schimbului internaţional, dar mai lent: în 1996, biblioteca mai avea 122 de parteneri, ei reducându-se, în 1997, la 47, din 21 de ţări. Începând cu 2005, această preocupare O sursă inepuizabilă de documentație științifică: Analele Academiei Române, începând cu anul 1948.