Viata academica in Banat

174 crizei, în plină desfăşurare, precum şi pentru reluarea creşterii sustenabile a economiei. În aceste condiţii, prin cercetările întreprinse, membrii Centrului au prezentat câteva opinii şi soluţii ce vizau următoarele: • diminuarea decalajului de compatibilitate între noua Politică Agricolă Comună (PAC), adaptată la starea actuală din Uniunea Europeană (înaltă performanţă tehnică, consumuri materiale şi costuri din ce în ce mai mari, prezenţa unor stocuri importante de produse agricole cu consecinţe economice asupra economiei fermelor) şi starea agriculturii româneşti, care are alte obiective (restruc- turarea profundă şi consolidarea exploataţiilor, susţinerea masivă pentru creşterea randamentelor tehnice şi economice, penetrarea produselor agrare româneşti pe piaţa agricolă comunitară); • schimbarea de concept, de mentalitate, adoptarea unei noi filozofii a ruralului, corelată cu autonomia locală şi cu principiul subsidiarităţii; • găsirea soluţiilor de rezolvare a necesarului de capital în agricultură şi dezvoltarea rurală, prin sisteme de finanţare adecvate stării actuale, în vederea opriri declinului economic şi reluării creşterii economice. Trebuie avut în vedere că nici un sistem de finanţare a agriculturii şi dezvoltării rurale din UE nu a fost gândit pentru perioade de criză economică și financiară sau de recesiune economică globalizată. Pe aceleaşi coordonate, menţionăm şi faptul că turismul rural şi agroturismul, prin specificul lor de consum agroalimentar intern în gospodăria unde s-au produs alimentele, au o importantă funcţie de potenţare economică a capacităţii gospodăriilor ţărăneşti, îndeosebi în zonele montane. Investiţiile în economia neagricolă din spaţiul rural, pe lângă asigurarea creşterii valorii adăugate brute prin procesarea materiilor prime agricole şi neagricole din resurse locale, mai are şi alte avantaje, atât în perioadele de criză şi recesiune cât şi în cele de creştere economică, în sensul creării de noi locuri de muncă, folosirea şi stabilizarea forţei de muncă locale, revitalizarea localităţilor rurale, în mod deosebit a celor din zonele defavorizate şi periferice. Analizând nevoia de investiţii în agricultură, am apreciat că prima prioritate investiţiona- lă din agricultura României, care trebuie inclusă pe primul loc în toate programele strategice ale Zilele Academice Timișene 2015: Conferința „Schimbările climatice și Agricultura”, Acad. Cristian Hera.