Viata academica in Banat

155 * * * În primii ani de existenţă a Sectorului de lingvistică, cercetătorii săi au fost antrenaţi să colaboreze la un foarte important proiect al Institutului de Lingvistică din Bucureşti, dar, în egală măsură, unul de interes naţional: Tratatul de istoria limbii române , lor revenindu-le redactarea amplului capitol Formarea cuvintelor în limba română între 1780 şi 1880 . Au fost excerptate zeci de mii de fişe şi au fost alcătuite monografii integrale ale principalelor mijloace de formare a cuvintelor la care s-a recurs în intervalul respectiv (derivarea cu prefixe şi sufixe, compunerea, prefixoidele şi sufixoidele). Întregul material a fost trimis institutului tutelar, dar, din păcate, proiectul nu a fost dus până la capăt (aşa cum s-au petrecut lucrurile şi cu celelalte tentative de a-l relua), iar contribuţia timişoreană, deloc nesemnificativă, fie a rămas nefolosită, fie, în cazul cel mai bun pentru ştiinţă, dar neplăcut pentru autori, a fost inclusă în alte proiecte, în substanţa cărora s-a anonimizat. Dincolo de acest neajuns (care, din păcate, nu va rămâne singular), munca la acest proiect şi finalizarea lui în cele mai bune condiţii ştiinţifice a reprezentat pentru tinerii cercetători şi o şcoală la care s-au iniţiat în tehnica şi disciplina cercetării ştiinţifice, experienţă extrem de folositoare în cariera lor ulterioară. Odată cu trecerea la Universitate, s-a produs o reorientare, fie şi parţială, spre cercetarea culturii bănăţene. Profesorul Ştefan Munteanu a iniţiat proiectul unor ediţii ştiinţifice din operele primilor lingvişti din această provincie: Paul Iorgovici, Observaţii de limba rumânească (Doina Bogdan- Dascălu, Crişu Dascălu), Constantin Diaconovici Loga, Gramatica românească (Olimpia Berca, Eugen Dorcescu), Iosif Popovici, Scrieri lingvistice (Maria-Luiza Sitaru, Livia Vasiluţă), Simeon Mangiuca (monografie de Doina Babeu), care au şi apărut la Editura Facla. Readucerea în actualitate a acestor texte a avut ca efect sperat, dar şi produs, revalorizarea personalităţilor respective în perspectiva istoriei lingvisticii româneşti. În aceeaşi arie de preocupări intră şi alte proiecte importante: Dicţionarul subdialectului bănăţean şi Dicţionarul toponimic al Banatului , pentru realizarea cărora s-a adunat un imens material prin anchete de teren, dar care, din păcate, nu au fost decât parţial valorificate prin publicare parţială a acestor lucrări. În aceeaşi perioadă au început şi anchetele dialectale pentru Atlasul lingvistic român pe regiuni. Banatul , proiect la care s-au angajat Maria-Luiza Sitaru şi Eugeniu Berca. Şi în acest caz avem de a face cu o situaţie cel puţin ciudată, căci, din motive greu de înţeles, proiectul a fost încredinţat Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca; în schimb, la fel de inexplicabil, institutului nostru i-a fost atribuit Atlasul lingvistic român pe regiuni.