Viata academica in Banat

134 • „Contribuţii privind studiul dinamicii mişcărilor vibropercutante optime ale sistemelor vibropercutante cu un grad de libertate” (Gh.Silaş, A. Hegedus), publicată în Buletinul ştiinţific şi tehnic al IP Timişoara, 16(30) din 1971. În cele mai multe cazuri de sisteme vibropercutante studiate, cele două corpuri care se ciocnesc se consideră că au mişcări particulare sau unul din corpuri este în repaus. Dar în unele aplicaţii tehnice şi în numeroase aplicaţii practice se pune problema studiului unor cazuri mai complexe de ciocnire a două corpuri, unul din ele găsindu-se, de exemplu, în cea mai generală mişcare. Aşa cum rezultă din experienţă, în aceste cazuri prezintă o importanţă deosebită luarea în considerare a efectului percuţiilor produse de forţele de frecare din zona comună de contact dintre cele două corpuri în timpul ciocnirii. Această problemă este mai puţin studiată în literatura de specialitate, iar în unele lucrări se ajunge la unele concluzii eronate, deoarece se aplică legile ciocnirilor la corpuri cu deformaţii mari elasto-plastice, pentru care nu mai sunt valabile ipotezele de calcul de la ciocnirile instantanee. Cercetătorii din Laboratorul de Vibraţii şi Vibropercuţii s-au ocupat de mai mult timp cu unele aspecte ale acestei probleme şi au obţinut rezultate interesante şi utile. Cazuri mai deosebite sunt cel al ciocnirii coplanare a unui corp şi cel al mişcării generale a corpului. În toate situaţiile s-au stabilit condiţiile ca alunecarea relativă dintre corpuri să se termine în prima sau a doua fază a ciocnirii dintre corpuri şi s-au determinat parametrii cinematici ai distribuţiilor de viteze ale celor două corpuri la sfârşitul ciocnirii, influenţaţi şi de percuţiile de frecare din decursul ciocnirii. În acest domeniu au fost comunicate şi publicate un număr de şase articole, dintre care se evidenţiază: „ Efectul percutant al forţelor de frecare, în timpul ciocnirii coplanare a unui corp ” (Gh. Silaş, I. Smicală), publicat în „Studii şi cercetări de mecanică aplicată” , Ed. Academiei Române, Nr. 4, tom. 5 3, iulie-august, 1994. Probleme matematice în studiul vibraţiilor şi vibropercuţiilor structurilor mecanice Profesorii Silaş Gh. şi Brîndeu L. au stabilit o metodă generală de studiu pentru sistemele vibropercutante cu mai multe grade de libertate. Fiecărei cuple percutante i se asociază o funcţie a legăturii unilaterale care reprezintă forma analitică de prezentare a cuplei. Folosirea funcţiei legăturii unilaterale reprezintă un mod nou şi original de tratare, nemaiîntâlnit în literatură, ce permite discu- tarea tuturor cazurilor posibile de mişcări ale sistemelor vibropercutante. Avantajul folosirii funcţiei legăturii unilaterale constă şi în posibilitatea transpunerii analitice a problemei vibropercuţiilor, astfel încât să se poată aplica oricare dintre metodele generale ale mecanicii analitice, ca de exemplu metoda ecuaţiilor lui Lagrange. Folosind această metodă s-au studiat o serie de cazuri nemaiîntâlnite în literatură, mai ales mişcări periodice cu ciocniri şi contact neinstantaneu, în cazul coeficientului de restituire nul, sau cazul mişcării periodice a vibratorului simplu rezemat pe un limitator rigid. În problema importantă a stabilităţii mişcărilor periodice ale sistemelor vibropercutante s-a realizat o metodă nouă şi originală, aplicabilă oricărui sistem. În această metodă se folosesc ecuaţiile în variaţii. După integrarea acestora, se deduc ecuaţiile în perturbaţii necesare găsirii condiţiilor de stabilitate a mişcărilor periodice. Avantajul metodei constă în următoarele: • se simplifică calculele pentru obţinerea ecuaţiilor în perturbaţii; • simplificarea este şi mai evidentă pentru sistemele acţionate de forţe perturbatoare peri- odice, însă nearmonice; • metoda este aplicabilă şi sistemelor vibropercutante cu caracteristica elastică neliniară între ciocniri, ceea ce nu se poate face prin nici una dintre metodele cunoscute; • ecuaţiile necesare studiului stabilităţii se pot scrie independent de cunoaşterea legilor mişcării periodice. Cercetările şi rezultatele prezentate mai sus, precum şi alte studii în legătură cu sistemele vibropercutante, sunt expuse în tratatul, „ Sisteme vibropercutante ” de autorii Silaş Gheorghe şi Brîndeu Liviu, premiat în 1986 cu premiul „Traian Vuia” al Academiei Române. La integrarea ecuaţiilor diferenţiale ce determină mişcarea neliniară a sistemului vibrant sau vibropercutant, dificultăţi apar din cauza neliniarităţilor caracteristicilor elastice şi de amortizare. Pentru