Viata academica in Banat

156 Crişana (Dorin Uriţescu, Ionel Stan), al cărui prim volum a şi apărut în anul 1996, pentru ca şi acest proiect să fie atribuit, în cele din urmă şi tot nemotivat, aceluiaşi institut clujean. Perioada aceasta a fost însă benefică pentru cercetările în domeniul stilisticii , stimulate de Ion Coteanu, directorul de atunci al Institutului de Lingvistică din Bucureşti. Rezultatele unor eforturi întinse pe mai mulţi ani au fost valorificate prin editarea, cu mijloacele pe care le-am avut la îndemână (adică la Tipografia Universităţii) a două serii: Limbaj poetic şi versificaţie în secolul al XIX-lea , în care au apărut volumele elaborate de Colectivul de stilistică: Limbaj poetic şi versificaţie în secolul al XIX-lea – 1800-1870 (1977), Versificaţia (1978), Metafora (1979), Comparaţia. Epitetul. Sintaxa poetică . Simbolul (1981) şi seria Structura imaginii în stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul al XIX-lea , în care au apărut volumele Structura imaginii în stilul ştiinţific (1982), Structura imaginii în stilul publicistic (1983), Structura imaginii în stilul administrativ-juridic (1984), Imaginea în stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul al XIX-lea. Sinteză (1986). În cadrul aceloraşi preocupări, Colectivul de stilistică a elaborat o lucrare de mare modernitate în două volume: Text, figură, coerenţă (1987) şi Text, figură, coerenţă. Bibliografie selectivă (1987), care au constituit premiere absolute în filologia noastră. La acest proiect, se adaugă şi un altul, la fel de nou: Derivatele textului , rămas în manuscris. După 1990, în condiţiile unui veritabil exod al cercetătorilor, care au preferat cariera didactică, numărul acestora s-a micşorat considerabil, îndeosebi în ce priveşte domeniul lingvisticii. În prezent, este activă o singură cercetătoare, antrenată în colaborarea la Dicţionarul etimologic al limbii române . În schimb, a rămas relativ constant numărul celor care s-au dedicat istoriei literare, prin schimbarea din mers a profilului profesional (este vorba de vechii stilisticieni), la solicitarea lui Eugen Simion ca institutul să participe la elaborarea unui proiect pe cât de ambiţios, pe atât de util: Dicţionarul general al literaturii române , pentru care s-au redactat peste 200 de articole, inclusiv despre scriitori români din Serbia. Cele două proiecte continuă şi în prezent. Alte două proiecte, Dramaturgia postbelică româneas- că şi Romanul postbelic românesc . Dosarul receptării critice , abordate la aceeaşi solicitare, s-au concretizat în volume de mari dimensiuni, dar care, din cauza lipsei mijloacelor financiare necesare, nu au putut să fie editate decât târziu. După mari eforturi, depuse de cei peste 40 de autori (dintre care majoritatea sunt colaboratori externi), primul volum, Literatura , a fost încheiat şi tipărit în anul 2015. El cuprinde peste 900 de articole despre scriitori, dintre care mai mult de jumătate sunt scriitori români, inclusiv 40 din Voivodina, cărora li se adaugă scriitori germani (aproximativ 200), sârbi (aproximativ 100), unguri (50), slovaci (45), bulgari, ucraineni şi cehi. Volumul este dedicat aniversării a